Web Analytics

articol scris luni, 06 iulie 2020

Unirea celor trei Țări Române, prima confirmare documentară

La data de 6 iulie 1600, cu 420 de ani în urmă, Mihai Viteazul se intitulează într-un hrisov “domn al ţării Româneşti şi Ardealului şi a toată ţara Moldovei”, confirmând documentar prima unire politică a celor trei ţări române (unirea efectivă fusese realizată la sfârşitul lunii mai 1600). 

Mihai Viteazul, născut în 1558 la Tîrgul de Floci sau Drăgoeşti a fost ban de Mehedinţi, stolnic domnesc şi ban al Craiovei, apoi domnitor al Munteniei şi, pentru o scurtă perioadă în 1600, conducător de facto al tuturor celor trei ţări care formează România de astăzi: Muntenia, Transilvania şi Moldova.

La sfîrşitul anului 1588, Mihai Viteazul devine stolnic al curţii lui Mihnea Turcitul, iar în 1593 ban al Craiovei în timpul domniei lui Alexandru cel Rău. În septembrie 1593, cu ajutorul patriarhului Constantinopolului, dar şi al otomanilor, a devenit voievod al Munteniei, efectiv de pe 11 octombrie.

Aderă la “Liga Sfîntă” creştină, constituită din iniţiativa Papei Clement al VIII-lea, din care iniţial făceau parte Statul Papal, Spania, Austria, Ferrara, Mantova şi Toscana (Anglia şi Polonia au manifestat rezerve faţă de politica de cruciadă a papalităţii).

Ulterior aderă şi Transilvania, considerată factor decisiv în atragerea în alianţă a celorlalte două state româneşti, Moldova şi Muntenia. Aron Vodă, domnul Moldovei semnează un tratat cu împăratul habsburgic la 16 septembrie 1594, oferind astfel un motiv în plus lui Mihai Viteazul să decidă, cu acordul boierilor, intrarea în alianţa antiotomană.

Aderarea Munteniei la “Liga Sfîntă” a condus la izbucnirea (13 noiembrie 1594) unei revolte antiotomane soldată cu suprimarea creditorilor levantini şi a întregii garnizoane otomane staţionată în Bucureşti.

Pe acest fundal, Mihai porneşte o ofensivă generală împotriva Înaltei Porţi, atacînd cetăţile turceşti de pe ambele părţi ale Dunării (Giurgiu, Hîrşova, Silistra ş.a.). Urmează o serie de victorii împotriva tătarilor şi turcilor (Putineiu, Stăneşti şi Şerpăteşti) culminată cu incendierea Rusciukului.

După modelul victorios al lui Mihai, Aron Vodă porneşte o campanie similară. Datorită recunoaşterii ca suzeran a lui Sigismund Bathory de către Aron Vodă şi succesorul său, Răzvan Ştefan, Mihai trimite o delegaţie de boieri la Alba Iulia pentru a reglementa diplomatic relaţiile munteano-transilvănene.

Nerespectînd porunca domnitorului, delegaţia de boieri condusă de mitropolitul Eftimie semnează un tratat cu Bathory prin care Mihai devenea locţiitorul acestuia pe propriul său tron. Puterea revenea astfel Sfatului Domnesc alcătuit din 12 boieri de rang înalt. Comandînd o armată de cca. 16.000 de ostaşi, la care se adăugau cei 7.000 de transilvăneni conduşi de Albert Kiraly, Mihai Viteazul obţine victoria la Călugăreni – 13/23 august 1595.

Contraofensiva otomană îl forţează să se retragă în munţi, aşteptînd sprijinul lui Sigismund Bathory. Între timp, Ştefan Răzvan este înlocuit de pe tronul Moldovei cu Ieremia Movilă, domn fidel polonezilor.

Mihai Viteazul începe (cu sprijin transilvănean şi moldovean) eliberarea oraşelor Tîrgovişte (5-8 octombrie 1595), Bucureşti (12 octombrie 1595) şi Giurgiu (15-20 octombrie 1595). 

Harta Principatelor româneşti sub Mihai Viteazul, mai - septembrie 1600

Harta Principatelor româneşti sub Mihai Viteazul, mai – septembrie 1600

În 1594 şi în anii următori Mihai Viteazul a condus o campanie militară în sudul Dunării, cucerind cetăţile Isaccea, Măcin, Cernavodă, Rasgrad, Babadag, Tîrgul de Floci, Silistra şi chiar Rusciuc, Şiştova, Nicopole şi Vidin.

Potrivit istoricului Nicolae Iorga, călăreţii lui Mihai Viteazul ajunseseră pînă la Adrianopole în est şi Plevna în vest.

Această acţiune a fost coroborată cu cea a voievodului moldovean Aron Tiranul care a readus sub stăpînirea sa Bugeacul, în aceeaşi perioadă. În 1601 Mihai Viteazul a preluat aceste teritorii o dată cu instalarea sa pe tronul Moldovei, astfel încît Dobrogea şi gurile Dunării s-au aflat sub stăpînirea sa pînă la moarte.

Drapelul Munteniei pe timpul lui Mihai Viteazul
Stema lui Mihai Viteazul dupa Unirea Principatelor româneşti
Drapelul Munteniei pe timpul lui Mihai ViteazulStema lui Mihai Viteazul dupa Unirea Principatelor româneşti

Întreaga creştinătate balcanică l-a privit ca pe un eliberator, iar după moartea sa, în hîrtiile găsite sub pernă, s-a aflat o scrisoare în care aceşti creştini îl numeau „Steaua lor răsăriteană”.

Domnia lui Ieremia Movilă, devotat polonezilor, însemnase practic îndepărtarea Moldovei de “Sfînta Alianţă“.

În Transilvania, Sigismund renunţa la tron în favoarea vărului său, Andrei Bathory (deasemenea înclinat către politica polonă).

În această situaţie, unitatea militară a ţărilor române se diminuează iar Mihai Viteazul, pus în faţa destrămării coaliţiei antiotomane, decide aplicarea “planului dacic“, în speţă Unirea celor trei ţări române. În iulie 1599 trimite o solie la Praga pentru a cere încuviinţarea împăratului Rudolf al II-lea pentru punerea în practică a iniţiativei sale

Primind un răspuns favorabil, la sfîrşitul aceluiaşi an, intră în Transilvania prin pasul Buzău, şi după victoria asupra lui Andrei Bathory (Şelimbăr, 18/28 octombrie 1599) îşi face intrarea triumfătoare la Alba Iulia pe 1 noiembrie 1599, primind cheile fortăreţei de la episcopul Napragy.

În mai 1600, Mihai Viteazul îl alungă de pe tronul Moldovei pe Ieremia Movilă, învingîndu-l la Bacău, şi realizează astfel, prima unire a ţărilor române.

Titulatura folosită de voievod (într-un document din 6 iulie 1600) era: “Domn al Munteniei, Ardealului şi a toată ţara Moldovei“.

Acest hrisov  a confirmat  documentar, prima unire politică a celor trei ţări române, carefusese realizată erectiv la sfârşitul lunii mai 1600). 

A consemnat Cristian VASILE

Distribuie!

1 Comentariu

  1. Din două articole poate faceți unul exact

FC Argeş a învins campioana

FC Argeş a obţinut cel de-al treilea succes consecutiv din noul sezon al SuperLigii, învingând-o pe Universitatea Craiova, campioana en-titre, […] Citește!

Alertă pe litoral: valuri de peste 1,5 metri și curenți puternici. Un bărbat a murit în Mamaia Nord

A fost alertă, duminică, pe plajele de pe litoralul românesc, după ce marea a devenit extrem de agitată. În mai […] Citește!

Escrocherie cu acte generate de AI: o femeie și-a transferat economiile unor falși reprezentanți ai BNR

O femeie în vârstă de 36 de ani, din Cugir, a fost victima unei tentative de fraudă în care infractorii […] Citește!

Performanță istorică pentru România! Naționala feminină U18 revine în Divizia A după 14 ani

Naționala feminină de baschet U18 a României a reușit o performanță istorică. „Tricolorele” s-au calificat în Divizia A a baschetului […] Citește!

Ambulanța atacată cu pietre în Cluj: trei tineri au fost reținuți după intervenția poliției

Trei tineri din comuna Recea-Cristur au fost reținuți de polițiști după ce au atacat o ambulanță care se întorcea de […] Citește!

Accident în lanț pe A2, la Cernavodă: șase mașini implicate și trafic blocat spre București

Un accident în care au fost implicate șase autoturisme a avut loc duminică pe Autostrada A2 București–Constanța, în zona localității […] Citește!

Performanță istorică pentru România. Elevii români au obținut opt medalii la Olimpiada Internațională de Inteligență Artificială

Performanță remarcabilă pentru elevii români la Olimpiada Internațională de Inteligență Artificială, desfășurată în Kazahstan. Cei opt adolescenți care au reprezentat […] Citește!

Motorină cu sub 9 lei pe litru la 5 Km de Giurgiu. Diferența dintre România și Bulgaria a ajuns la maxime istorice

Motorina se vinde cu mai puțin de 9 lei la 5 kilometri de Giurgiu, în Bulgaria. Vecinii de la sud […] Citește!

Facturile la energie ar putea crește cu până la 20% în iarna 2026-2027: „Sunt analizate trei scenarii”

România ar putea avea parte de o iarnă mai dificilă pe piața gazelor în sezonul rece 2026-2027, fără ca acest lucru să […] Citește!

Potul cel mare la Loto 6/49 a ajuns la o sumă uriașă de aproape 10 milioane de euro

Categoria I a jocului Loto 6/49 înregistrează un report de peste 50,06 milioane de lei (peste 9,53 milioane de euro), în timp […] Citește!

Imagini șocante în Vrancea. Un bebeluș de 11 luni, filmat la volanul unei mașini pe un drum public

Imagini șocante au fost surprinse pe un drum public din comuna Slobozia Bradului, județul Vrancea. Un bebeluș în vârstă de […] Citește!

Cununiile religioase ale românilor efectuate în bisericile ortodoxe din Italia vor fi recunoscute de statul italian

Președintele Italiei a promulgat legea prin care statul italian recunoaște oficial Episcopia Ortodoxă Română a Italiei, după un vot unanim […] Citește!

Omul săptămânii

David Mărghidan

Opinie

dan-andronic-editorial

Am înfrânt! România nu a primit un certificat de sănătate, ci unul de handicap economic

Din ediția tipărită

Câmpulungul îşi cumpără staţii Smart, dar are transport public cu microbuze învechite

Intenția administrației locale din Câmpulung de a realiza transport public de persoane cu microbuze electrice este un proiect blocat, deși […] Citește!

Promovarea parcurilor naționale, o campanie inițiată de Fundația „Conservation Carpathia”

Este un demers la care partener este Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor și care are menirea să faciliteze și să […] Citește!

Foto-pamflete

În caz de urgență, doar 560 de câmpulungeni pot fi evacuați

Că tot are Câmpulungul acum un plan actualizat de analiză și acoperire a riscurilor, contează și punerea în aplicare a […] Citește!

Zeci de clădiri din Câmpulung prezintă pericol public

Cu proprietar privat sau aparținând municipalității, 23 de clădiri din municipiul muscelean sunt în diverse stadii de degradare, multe dintre […] Citește!

Una rece, alta fierbinte în Muscel. La Cetăţeni, opinie cu rezerve asupra situaţiilor financiare, la Mihăeşti, neconformităţi semnificative

Un audit financiar și un audit de conformitate efectuate la unitățile administrativ teritoriale Cetățeni, respectiv Mihăești au evidențiat situații diferite, […] Citește!

Foto-pamflete

Aniversare la Câmpulung! 70 de ani de la fabricarea în serie a primului autoturism românesc, după război

Industria auto din România a renăscut după Al Doilea Război Mondial la Câmpulung, acolo unde primul autoturism fabricat în serie […] Citește!

Directorii de la „Iulia Zamfirescu” și „Alexandru Odobescu” și-au dat liceele în judecată pentru sporul de condiții vătămătoare

După ce fostul director adjunct al Liceului „Iulia Zamfirescu” din Mioveni, profesorul Valeriu Fianu, a fost dat afară ca urmare […] Citește!

Foto-pamflete