La 9-12 noiembrie 1330 are loc lupta de la Posada (probabil în Loviştea). Oastea ungară, care se retrăgea spre Transilvania, a fost atacată și înfrântă de oastea voievodului  muntean Basarab I, care a provocat armatei invadatoare pierderi grele, însăşi viaţa regelui Ungariei, Carol Robert de Anjou, fiind primejduită.  Foto principală: Fuga lui Carol Robert (Bătălia de la Posada), tablou de Molnar Jozsef (1855).

Citește și: Cum a ajuns Teoctist „Doctor Honoris Causa” la Piteşti

Victoria de la Posada a condus la  independența voievodatului  Munteniei. 

Bătălia a fost menționată în mai multe cronici: cea pictată de la Viena (Chronicon pictum, cca. 1360), cea a lui Thurocz (Chronica Hungarorum, cca. 1486), analele lui Jan Długosz (Annales seu cronici incliti regni Poloniae, cca. 1455 – 1480) precum și alte lucrări ungare, poloneze și germane de acest gen, toate din secolele XV-XVI (la peste 100-200 ani după evenimentul descris), care reproduc în principiu relatarea cronicii vieneze.

Lupta de la Posada, reprezentare în Cronica pictată de la Viena

Denumirea de „Bătălia de la Posada” a fost introdusă și încetățenită în istoriografia românească de către Nicolae Iorga, la începutul secolului XX. Istoricul considera că bătălia din 1395 și cea din 1330 s-ar fi desfășurat în aceleași locuri, anume „în cazanul de la Posada, pe drumul Câmpulungului”.

Citește și: Dramă fără margini în familia elevei moarte la liceul din Costeşti / Părinţii nu-şi revin şi merg la cimitir să dea la o parte ţărâna de pe mormântul fetiţei