8 Decembrie 1920: Primul atentat politic terorist în România. Interzicerea Partidului Comunist

de | 8.12.2021 11:02 | Actualitate, Cultura, Home, Politica si Administratie

La 8 decembrie 1920 comuniştii Max Goldstein, Saul Osias şi Leon Lichtblau execută cel dintîi atentat politic de tip terorist soldat cu moartea mai multor demnitari de rang înalt din România, făcînd să explodeze o bombă în Senat. 

Citește și: La înmormântarea omului de afaceri Laurențiu Floroiu, fost preot, nu au bătut clopotele iar preoții nu i-au rostit numele

Dispozitivul exploziv artizanal plasat în sala Senatului României i-a ucis pe Ministrul Justiţie, Dimitrie Greceanu, decedat la spital şi pe senatorii Demetriu Radu, (Episcop greco-catolic de Oradea Mare, ucis pe loc) şi Spirea Gheorghiu (decedat la spital). În urma atentatului au fost şi răniţi printre care preşedintele Senatului, Constantin Coandă.

Max Goldstein (1898–1924), cel dintâi terorist din România

Max Goldstein (1898–1924) a fost şeful unui grup anarhist-terorist format din evrei-comunişti (Vezi Totalitarism de Dreapta în România, origini şi manifestări 1919-1927, Institutul Naţional Pentru Studierea Totalitarismului Bucureşti 1996, pag. 150, şi Istoria României în Date de Dinu C. Giurescu Editura Enciclopedică Bucureşti 2007, pag. 365.). Născut la Bîrlad, România, el s-a mutat mai apoi la Bucureşti, unde a devenit simpatizant al comunismului. După 10 ani de închisoare, el a reuşit să evadeze şi să se refugieze la Odessa (atunci parte a Imperiului Rus), de unde s-a întors cu bani şi instrucţiuni noi.

Îşi pierde o mînă, probabil în timpul unor experimente cu explozivi. Şi-a pus ca proteză un cîrlig. Poliţiştii români îi ziceau lui Goldstein „omul cu cîrlig”. Anterior atentatului din Senat, în noiembrie 1920, Goldstein încearcă să-l asasineze pe Constantin Argetoianu, ministru al afacerilor interne, cel mai înverşunat politician anticomunist din acea perioadă. Tentativa a eşuat, din cauză că bomba plasată sub vagonul ministerial în care se afla Argetoianu a distrus numai jumătatea neocupată de călători.

În cadrul atentatului din Senatul României, se bănuia că grupul lui Goldstein nu a acţionat singur, ci i-a avut drept complici şi pe alţii, ca Alecu Constantinescu, conducătorul grupului de extremă stîngă a Partidului Socialist din România, care în 1921 s-a desprins din acesta şi a format Partidul Comunist Român (cu numele provizoriu de Partidul Socialist Comunist).

Atentatul a dus la condamnarea comuniştilor în Procesul din Dealul Spirii şi la interzicerea Partidului Comunist. Conducătorul partidului comunist, Gheorghe Cristescu „Plăpumaru” a respins orice acuzaţie de conspiraţie, iar implicarea partidului este încă nedemonstrată. Directivele Cominternului recomandau acţiuni violente, dar nu e sigură implicarea acestuia în atentat. În mărturia sa de la proces, Cristescu a susţinut că acţiunile lui Goldstein erau mai degrabă inspirate de anarhism.

În octombrie 1921, Goldstein a fost arestat în timp ce încerca să intre clandestin în România venind de la Ruse (Bulgaria).

Citește și: Nori negri imobiliari se adună deasupra Primăriei Piteşti

La 28 Iunie 1922 Max Goldstein a fost condamnat la muncă forţată pe viaţă pentru aruncarea bombei la senat şi pentru uciderea a două persoane şi rănirea altora. Ceilalţi inculpaţi au fost condamnaţi la pedepse între o lună şi 10 ani de muncă forţată. Sentinţele au fost pronunţate după 125 de şedinţe.

Max Goldstein a murit în 1924 de pneumonie în închisoarea Doftana. 

Distribuie!

Articol scris de Cristian Vasile

Abonează-te la newsletter!

Trimitem un newsletter pe zi, dimineața, cu știrile din ziua anterioară.

* indicates required

0 Comentarii

Ultimele articole