În ziua de 7 Octombrie 1698, Sinodul de la Alba Iulia a decis unirea Mitropoliei ortodoxe de Alba Iulia cu Biserica Catolică.
Realizată după modelul Uniunii de la Brest (1596) și a Uniunii de la Ujhorod (în Transcarpatia), unirea bisericii ardelene (transilvane) s-a produs prin Sinodul de la Alba Iulia din anul 1698. Organizarea oficială a Bisericii Române Unite ca parte a Bisericii Catolice s-a făcut în 6 iulie 1716, în vremea papei Clement al XI-lea, prin decretul „Indulgendum esse”.
Convocat de mitropolitul Atanasie Anghel la Alba Iulia, pentru a discuta cu preoții și cu protopopii chestiunea integrării religioase a românilor ardeleni sub autoritatea papei de la Roma, sinodul condus de mitropolitul Anghel a adoptat formularea:
„Noi, Vlădica, Protopopii și Popii Băsericii Românești dăm știre tuturor că de bună voia noastră ne unim cu Băserica Romei și ne mărturisim mădulările cestei Băserici Sânte a Romei.”
Prin acest act a luat ființă in Transilvania Biserica Româna Unita cu Roma, sau Biserica greco-catolica.
Biserica Română Unită cu Roma, Greco-Catolică este o biserică catolică, sui iuris, de rit bizantin. Biserica Română Unită cu Roma a jucat un rol esențial în dezvoltarea culturii și educației române moderne, iar tradițional este considerată una din cele două biserici naționale românești. Întâistătătorul ei din 1994 și până în prezent este arhiepiscopul major Lucian Mureșan (cardinal din 2012).
Din datele recensământului din anul 1930 reiese că 31,1% din populația din Transilvania era greco-catolică, iar 27,8% era ortodoxă. În Crișana-Maramureș 36,8% din populație s-a declarat ortodoxă și 25,2% greco-catolică, iar în Banat 56,1% din populație era ortodoxă și 3,6% greco-catolică.
Rețeaua de învățământ dezvoltată din secolul al XVIII-lea până în secolul al XX-lea de Biserica Română Unită a ridicat nivelul cultural al românilor din Transilvania, indiferent de confesiune. Gheorghe Șincai, unul din corifeii Școlii Ardelene, a fost inspectorul școlar general al Bisericii Române Unite, prin efortul său fiind deschise sute de școli cu predare în limba română. Între profesorii Liceului „Sfântul Vasile cel Mare” din Blaj s-au numărat personalități de anvergură ale culturii române, precum filologul Timotei Cipariu și istoricul Augustin Bunea, amândoi membri ai Academiei Române. Majoritatea politicienilor români din Transilvania erau de asemenea fie ei înșiși preoți, fie descendenți din familii de preoți greco-catolici, precum Simion Bărnuțiu, Ioan Rațiu, Alexandru Vaida Voievod, Iuliu Maniu și Corneliu Coposu. Întemeietorul presei românești din Transilvania, George Barițiu, a fost de asemenea fiu de preot greco-catolic. Abnegația culturală, științifică și politică a Bisericii Române Unite cu Roma pentru poporul român au expus-o vicisitudinilor totalitare ale secolului al XX-lea.
Ca și toate celelalte biserici greco-catolice din zona de influență sovietică, la ordinul lui Stalin, Biserica Română Unită a fost interzisă prin decretul 358 din 1 decembrie 1948. Patrimoniul ei (biserici, mănăstiri, școli, case parohiale etc.) a fost expropriat și în parte dat în folosința Bisericii Ortodoxe Române. În această perioadă, și mai ales în anii stalinismului, episcopii, preoții, călugării și credincioșii greco-catolici au fost aspru persecutați, mulți din ei murind în închisorile și coloniile de muncă forțată din gulagul comunist sau în domicilii forțate.
Biserica Română Unită cu Roma a fost repusă în legalitate imediat după Revoluția din 1989, prin decretul-lege nr. 9, emis de Consiliul Frontului Salvării Naționale pe 31 decembrie 1989. O lege care să reglementeze situația juridică a lăcașelor de cult greco-catolice trecute în posesia Bisericii Ortodoxe Române nu a fost adoptată până în prezent.
Cultură:
- Expoziția de pictură a artistului Ion Dumitriu, timp de două luni, la Fundația Culturală Ilfoveanu & Badea
- Istoria primarilor de Piteşti
- Scriitorul-general centenar Radu Theodoru, omagiat la Curtea de Argeş
Recunoașterea morală a sacrificiului Bisericii Române Unite cu Roma a avut loc cu ocazia vizitei efectuate de papa Ioan Paul al II-lea în România, în perioada 7-9 mai 1999. În a doua zi a vizitei, pe 8 mai 1999, papa Ioan Paul al II-lea a îngenuncheat la mormintele episcopilor martiri Vasile Aftenie și Iuliu Hossu din Cimitirul Bellu, în semn de omagiu. Douăzeci ani mai târziu a avut loc vizita papei Francisc în România. În data de 2 iunie 2019 acesta a prezidat pe Câmpia Libertății din Blaj slujba de beatificare a episcopului Valeriu Traian Frențiu și a însoțitorilor acestuia, morți în închisorile comuniste. Foto principal: Episcopul Valeriu Traian Frențiu. Fotografie din dosarul său de Securitate.
Sursa. Wikipedia
0 Comentarii