Misiunea spaţială sovietică Luna a înregistrat, pe 3 februarie 1966, prin modulul fără echipaj uman Luna 9, prima aselenizare lină pe satelitul natural al Terrei. Acest succes remarcabil este de fapt dublu: prima misiune reuşită în afara spaţiului terestru şi înregistrarea primelor imagini, prin intermediul acestui modul, cu suprafaţa Lunii, luate direct de la faţa locului.
Lansat pe 31 ianuarie 1966 de pe Cosmodromul Baikonur, de pe teritoriul actualului stat Kazahstan, modulul era compus dintr-un container închis ermetic care conţinea echipamente radio, un dispozitiv de sincronizare, sisteme de control termic, aparatură ştiinţifică, surse de alimentare cu energie şi un sistem de televiziune. Staţia lunară automată cântărea 99 kg şi a utilizat o paraşută pentru a ateriza intactă, la o viteză de 15 metri/secundă (54 km/h).
După aproximativ cinci minute de la aselenizare, Luna 9 a început să transmită date spre Pământ; acestea au fost primele imagini transmise de pe suprafaţa unui alt corp planetar.
Această primă reuşită venea după multe încercări şi a consolidat ”avansul” luat de sovietici în eterna lor cursă contra americanilor, de cucerire a spaţiului.
Luna 9 a reprezentat a douăsprezecea tentativă de aselenizare uşoară a sovieticilor şi prima sondă spaţială construită de biroul de proiectare Lavocikin, care avea ulterior să proiecteze şi să construiască aproape toate navele interplanetare sovietice şi ruseşti.
sursa: www.descoperă.ro
”……şi a utilizat o paraşută pentru a ateriza intactă” – Pe bune? Pai atunci Luna are atmosfera?