La data de 27 Octombrie 1938, la Târgu-Jiu a fost inaugurat ansamblul monumental conceput de Constantin Brâncuși, în cinstea ostaşilor români căzuţi în bătălia de la Jiu, cuprinzând capodoperele artei moderne: “Masa Tăcerii”, “Poarta Sărutului”, “Coloana fără sfârşit”.
Propunerea de a ridica acest ansamblu i-a fost adresata marelui sculptor in 1935, cand Liga nationala a femeilor din judetul Gorj, prezidata de Aretia G.Tatarascu, i-a solicitat sa inalte la Targu Jiu o “Coloana” in memoria eroilor cazuti in Primul Razboi Mondial.
Brancusi a acceptat propunerea si spre sfarsitul anului s-a intors de la Paris, ocazie cu care a deschis prima sa expozitie personala in tara natala.
Un an mai tarziu i-a prezentat Aretiei Tatarascu planurile pentru monumentul cerut. In 1937, aflat la Tirgu Jiu, a inceput sa lucreze la definitivarea “Coloanei fara sfarsit” si a mers in carierele de la Pietroasa, Banpotoc, Baciu si Ruschita ca sa aleaga piatra pentru “Poarta Sarutului”.
Dupa ce materialul a fost ales, in septembrie s-a apucat de finalizarea ansamblului, iar in noiembrie arhitectul peisagist Frederic Rebhuhn a reamenajat gradina publica a orasului pentru amplasarea monumentelor.
Astfel, a fost trasată aleea care leaga “Masa Tacerii” de “Poarta Sarutului” in prelungirea “Căii eroilor” si a fostului “Târg al fânului”, unde a fost ridicata “Coloana fără sfârsit”.
Doctorul Traian Stoicoiu (decedat în 1999) , spunea că l-a cunoscut pe Brâncuși, tatăl său Matei Stoicoiu fiind coleg cu Brâncuși în clasele primare.
El spunea că adevăratele nume ale operelor lui Brâncuși sunt de fapt:
„Masa Apostolilor Neamului”, ” Monumentul Intregirii Neamului” și „Coloana Sacrificiului Infinit”.
Masa apostolilor are 12 scaune, semnificând apostolii și o masă semnificând Isus care i-a adus împreună, Monumentul Întregirii neamului (Poarta Reîntregirii) are două coloane segmentate fiecare în patru părți egale, adica cele 8 regiuni unite in partea de sus cu o grinda transversala, Regatul României care le-a unit la 1918.
Coloana Sacrificiului infinit dat de eroii români pentru reîntregirea neamului. Numărul modulelor din care este alcătuită coloana reprezintă anul când România a intrat în Primul Război Mondial și se termină cu o jumătate de modul, reprezentând jumătatea anului respectiv.
Ea avut ca model un monument funerar gorjean și are 16 module și jumătate semnificând vara lui 1916, când Regatul României a intrat în Marele Război pentru reîntregirea neamului.
Ceremonia de inaugurare a ansamblului sculptural din Targu Jiu a avut loc in prezenta lui Brancusi, slujba solemna fiind oficiata de 16 preoti.
Brâncuși a fost un sculptor simbolist, iar comuniștilor nu le-au plăcut numele date de Brâncuși operelor lui, afirma doctorul Traian Stoicoiu.
Citește și:
- Neurochirurgul George Mihalache: „Am în jur de 5000 de operaţii în 19 ani, de când profesez la Spitalul Judeţean”
- Îl are pe conştiinţă directorul Armand Chiriloiu pe inginerul silvic Sever Pahonţu? (63). Arhimandritul Caliopie: „Ţinea foarte mult la patrimoniul forestier”
- Ce zice Aurel Bălăşoiu că e încă deputat pe site-ul PSD Argeş: „Cred că nu se mai ştiu nici ei între ei”
Constantin Brâncuși (n. 1876, Hobița, România – d. 1957, Paris, Franța) a fost un sculptor român cu contribuții covârșitoare la înnoirea limbajului și viziunii plastice în sculptura contemporană. Constantin Brâncuși a fost ales membru postum al Academiei Române. Francezii și americanii îl desemnează, cel mai adesea, doar prin numele de familie, pe care îl scriu fără semne diacritice, Brancusi, pronunțându-l după regulile de pronunțare ale limbii franceze.
0 Comentarii