În ziua de 22 Martie 1977, dictatorul comunist al României, Nicolae Ceaușescu, a decis ”refacerea urbanistică” a Bucureștiului, în urma cutremurului din 4 martie 1977, fapt care care a dus la demolarea mai multor monumente istorice, cele mai multe fiind vechi lacașe de cult ortodoxe. Foto: Wikipedia

Citește și: Tribunalul Vâlcea a anulat autorizația de construire pentru blocul Titidan !

„Refacerea urbanistică” a capitalei a fost decisă la împlinirea a exact 12 ani de conducere politică a României, întrucât pe 22 martie 1965, Nicolae Ceaușescu, liderul comunist care răspundea de sectoarele cheie ale puterii, Armata, Securitatea, Justiția si  Miliția, a fost ales prim-secretar al Partidului Muncitoresc Român, la propunerea lui Ion Gheorghe Maurer.

Cutremurul produs în seara zilei de 4 martie 1977 cu epicentrul în Vrancea,  la ora locala 21h si 22 min., a fost cel mai grav cutremur din perioada postbelică și a provocat distrugeri materiale enorme în sudul și estul țării, cu deosebire în București, precum și un număr mare de victime.

În România, cele mai grave urmări s-au înregistrat în partea de sud a țării, cu deosebire în municipiul București, unde 32 de clădiri au fost distruse, între care mai multe construcții vechi, ridicate în perioada antebelică, dar și 3 clădiri noi,  ”socialiste”. 

În urma cutremurului au murit 1570 de oameni, iar alte peste 11000 de persoane au fost accidentate.

De asemenea, numeroase obiective industriale au fost afectate sever. S-au înregistrat incendii provocate de explozii de gaze și alte surse de foc deschis.

Citește și: Benny „Păcănele” insistă, însă fără succes. Proiectul blocurilor din parcarea de la Muntenia a fost din nou respins

În cadrul unei şedinţe a C.C. al P.C.R., s-a hotărât trecerea la edificarea în Bucureşti a unui nou centru politico-administrativ al ţării. Lucrările, care au început în 1978, au avut drept consecinţă demolarea a circa o treime din suprafaţa zonei centrale a oraşului (o mare parte din cartierele 13 Septembrie, Uranus, Unirii, Dudeşti, Muncii ş.a.).

În perioada 1981-1988 au fost distruse mii de locuinţe, numeroase monumente de artă, clădiri istorice şi biserici, în zonă construindu-se aşa-numita „Casă a Poporului” şi Bd. Victoria Socialismului (astăzi, Palatul Parlamentului şi Bd. Unirii)