Mircea Augustin Malița (n. 20 februarie 1927, Oradea, România – d. 21 mai 2018, București, România) a fost un academician român, diplomat, matematician, profesor universitar și eseist.
Școala primară și primele trei clase de liceu le urmează în localitate. La nici 14 ani este nevoit să se refugieze din Ardealul ocupat. Inițial învață la Liceul „Radu Negru” din Făgăraș, apoi la liceul episcopiei greco-catolice din Beiuș unde îl are profesor de matematici pe Ștefan Musta, fost asistent la Universitatea din Cluj, cel care i-a insuflat pasiunea pentru matematică. În 1944, după ce Beiușul este ocupat de trupele germane în retragere, pleacă la București și urmează Liceul „Gheorghe Lazăr”. Patru ani mai târziu își ia licența în matematici la Universitatea din București. Îi are ca profesori pe Grigore C. Moisil, Simion Stoilow, Miron Nicolescu, Ion Barbu, Octav Onicescu, Gheorghe Atanasiu și Șerban Țițeica. În paralel urmează și filosofia.
În primii ani de facultate i se deschid și primele orizonturi înspre politică. Îl ascultă pe Gala Galaction, îi vizitează pe socialiști, pe comuniști, pe liberali dar, într-un final, înclină către stânga eșichierului politic.
În 1948, în timpul facultății, a fost președinte al Frontului Democratic al Studenților, devenită ulterior Uniunea Națională a Studenților din România – inițial pe facultate, apoi pe Universitate, pe capitală, și în final (1948) pe țară. După transformarea UNSR în secție a Comitetului Central al Uniunii Tineretului Muncitoresc, ocupă funcția de președinte. În această calitate îl însoțește pe Mihail Sadoveanu la Paris, în 1949, la Congresul Mondial al Păcii. Revenit în București, după absolvire lucrează ca director al Bibliotecii Academiei Române.
Alături de Mihail Sadoveanu își începe cariera diplomatică în calitate de consilier al Misiunii Permanente a României pe lângă Organizația Națiunilor Unite, apoi, pentru doi ani, între 1961-1962, director al Direcției Culturale din cadrul Ministerului Afacerilor Externe.
La numai 22 de ani, în 1949, devine cadru didactic universitar, carieră pe care a desăvârșit-o în mod strălucit de-a lungul a peste 6 decenii. În 1972 obține titlul de profesor universitar la Facultatea de Matematică a Universității din București, unde a fost titularul cursurilor Modele matematice în științe sociale și Logică și inteligență artificială, la catedra de Analiză matematică.
Prima misiune diplomatică o are la Montevideo, la Conferința UNESCO. Apoi, la numai 29 de ani, este luat consilier de Athanase Joja în prima delegație românească la ONU (1956). În 1962 Mircea Malița primește deja postul de ministru adjunct la Ministerul de Externe, pentru ONU și relații multilaterale – diplomația conferințelor. Era perioada în care România începea să își dezvolte o politică proprie, independentă de URSS.
În 1970, când părăsește Ministerul de externe, Mircea Malița este numit la conducerea Ministerului Educației și Învățământului. În perioada mandatului său (februarie 1970 – octombrie 1972) a reușit să promoveze studiul limbilor străine occidentale, studiul informaticii, dezvoltarea departamentelor de matematică și informatică și să susțină introducerea conceptului de management, acțiuni vizionare, de pionieriat în învățământ.
Dublu licențiat, în matematică și filosofie, în 1972 și-a susținut teza de doctorat cu tema Modele matematice pentru negocieri.
Ulterior, ocupă un post de ministru în Consiliul de Stat. Devine membru în CC al PCR din iulie 1972.
Din 1974 Mircea Malița a fost membru al consiliilor pregătitoare ale conferințelor mondiale ale ONU pentru populație, știință și tehnologie, pentru dezvoltare.
În 1980 reintră în diplomație. A fost numit ambasador la Berna și apoi la Geneva. Ulterior a fost numit și ambasador în SUA.
Vocația profesorală a academicianului Mircea Malița s-a manifestat și în domeniul diplomației, susținând expuneri și lecții diplomatice în cadrul unor înalte institute de diplomație internațională precum: Institutul Universitar de Înalte Studii Internaționale din Geneva, Asociația Austriacă de Politică Externă, în Statele Unite, în Marea Britanie.
Intrarea în dizgrația Elenei Ceaușescu a făcut ca, în 1984, să fie rechemat în țară și să i se retragă funcțiile politice.
După 1990 și-a impus un ascetism politic. Mircea Malița a ales să rămână în țară.
A fost fondator și membru de onoare al Clubului de la Roma și vicepreședinte în Asociația Română pentru Clubul de la Roma (ARCoR). A fost coautor al rapoartelor acestei organizații: „No limits to Learning. Bridging the Human Gap. Report to the Club of Rome“ (1979), care a cunoscut o serie de ediții succesive, și „The Double Helix of Learning and Work. A Report to the Club of Rome“ (2003).
În decembrie 1991 este ales membru titular al Academiei Române, în cadrul Secției de filosofie, teologie, psihologie și pedagogie. La 30 octombrie 2009 a susținut, în Aula Academiei Române, discursul de recepție cu tema „Opuși inseparabili în gândirea românească”. A fost mandatat Președinte al Diviziei de Logică, Metodologie și Filosofia Științei din cadrul Comitetului Român pentru Istoria și Filosofia Științei și Tehnicii al Academiei Române. Este Președinte fondator al Fundației Universitare a Mării Negre, aflată în structura Academiei Române. În 2010 publică studiul România după criză. Reprofesionalizarea, împreună cu dr. Călin Georgescu și cu contribuția mai multor membri ai Academiei Române și cercetători.
De asemenea, a fost fondator al Centrului European de Cultură din București, membru al Academiei Mondiale de Arte și Științe, al Academiei Internaționale de Perspectivă Socială, al Federației Mondiale a Studiului Viitorului și al Academiei Internaționale „Leonardo da Vinci”.
Citește și:
- „În Spitalul Judeţean se poate face orice fel de intervenţie în sfera chirurgiei abdominale, mai puţin transplantul hepatic”
- O spun şi repet: mai rar ministru ca Mircea Fechet!
- Pastila de frumos. Pagini din istoria Simfoniei Lalelelor (IV)
- Bolnavi şi… bolnavi. Bolnavă de sifilis: o copilă în vârstă de 2 ani!
- Sfatul psihologului. Acţiunile ecologice stimulează starea de bine
Experiența sa de o viață a fost iar solicitată în ultimii ani, în perioada 2000-2010 participând la circa 40 de conferințe, congrese, reuniuni internaționale, forumuri (ONU, UNESCO, Clubul de la Roma), sau la diverse alte evenimente pe plan național.
În afara celor aproape 60 de volume proprii, Mircea Malița a mai lăsat și un important număr de studii și contribuții în alte peste 50 de volume, dar și aproape 500 de articole de popularizare din domeniul diplomației, istoriei, informaticii, al viitorologiei. Peste 200 de recenzii analizează opera publicată de Mircea Malița și numeroase alte semnalări în presă fac referire la evenimente din viața acestuia.
Peste 120 de lucrări reprezintă comunicări științifice la sesiuni și conferințe naționale și internaționale, și circa 150 de articole științifice au fost publicate în diverse periodice universitare și academice.
Interviuri:
Acad. Mircea Malița: „Lumea vine la tine numai dacă o cauți”, Elena Solunca Moise, Curentul, 2009
Acad. Mircea Malița: „România și-a cedat suveranitatea!”, Floriana Jucan, Q Magazine, 2 Dec 2014
Acad. Mircea Malița: „Vǎ confirm cǎ pǎstrez acea dozǎ de optimism, care ne face viața suportabilǎ și meritând sǎ fie trǎitǎ cât mai mult!”, Ilie Rad, România literară, Revista română de istorie a presei, 28 mai 2013
Mircea Malița, diplomatul român care i-a sfidat pe ruși în 1963, la ONU: „Petru Groza ne-a dat înapoi Ardealul”, Laurențiu Ungureanu, Adevărul.ro, 20 Apr 2013
Acad. Mircea Malița: „Roller și Răutu nu ieșeau din vorba lui Sadoveanu” Arhivat în 23 mai 2018, la Wayback Machine., Ilie Rad, România literară, nr.14, 05 Apr 2013
Acad. Mircea Malița: „Schimbările în educație nu trebuie să se vadă, altfel intrăm în zâzania universală„, Elvira Gheorghiță, Mediafax.ro, 21 Feb 2013
Interviu cu primul român membru în Clubul de la Roma: „UE, amenințată să se rupă în bucăți”, Laurentiu Mihu, România Liberă, 25 octombrie 2012
Acad. Mircea Malița: „Niciun titlu sau funcție nu trezește în mine vreo tresărire specială”, Sorin Bocioacă, Revista Lumea Satului, nr. 13, 1-15 iulie 2012
Acad. Mircea Malița: „Maurer este cel care a îndepărtat România de ruși”, Diana Rotaru, Jurnalul, 21 februarie 2011
Acad. Mircea Malița: „Criza e un simptom al turbulenței din mintea oamenilor invadată de doua păcate elementare: lăcomia și trufia”, Stelian Turlea, Ziarul de Duminică, 23 iunie 2009
0 Comentarii