14 mai: Ziua naţională de cinstire a martirilor din temniţele comuniste

Prin Legea 127 / 2017, 14 mai a devenit Ziua naţională de cinstire a martirilor din temniţele comuniste.

Potrivit legii, sărbătorirea anuală a zilei de 14 mai poate fi marcată de autorităţile centrale şi locale, precum şi de instituţiile publice de cultură din ţară, prin organizarea de comemorări oficiale, depuneri de coroane şi alte manifestări menite să cinstească memoria acestor martiri, în limita alocaţiilor bugetare aprobate.

Totodată, în această zi, Societatea Română de Televiziune, Societatea Română de Radiodifuziune şi Agenţia Naţională de Presă AGERPRES vor difuza, cu prioritate, emisiuni şi materiale informative despre evenimentele petrecute în perioada prigoanei comuniste în ziua de 14 mai 1948. 

  Noaptea de 14/15 mai a anului 1948 a marcat în România ”populară” un val de arestări care viza opozanții regimului,  în special  studenţimea, organizaţiile patriotice considerate subversive, Mişcarea Legionară, dar şi Biserica, cultele religioase şi partidele politice.

În acea noapte de 14 spre 15 mai 1948 au fost arestaţi peste 10.000 de tineri, anchetaţi, ulterior condamnaţi şi repartizaţi în puşcăriile unde urma să execute fiecare condamnarea.

Arestările au continuat pe tot parcursul anului ’48, când loturi masive de oameni au fost duşi în aresturile miliţiei şi securităţii comuniste, apoi la anchete, condamnaţi şi expediați în sinistrele închisori și lagăre de muncă forțată.

Citește și:

• Sergiu Rizescu îşi aminteşte o discuţie cu „seniorul” Coposu: „În jurul dv. s-au adunat impostorii. Au venit cucii, am eclozat ouăle lor, şi-au făcut puii şi ne-au dat în cap”
• Comisia Europeană sporește gradul de sensibilizare cu privire la riscurile de dezinformare și de manipulare a informațiilor
• Candidatura lui Iohannis pentru şefia NATO a eşuat la Washington

Listele cu opozanţii regimului au fost întocmite cu multe luni înainte şi au fost folosite și pentru a forţa abdicarea Regelui Mihai, care a fost amenințat că în cazul în care va refuza să părăsească tronul și țara, se va trece la executarea studenților anticomuniști.

Astfel, în ziua de 30 Decembrie 1947 primul ministru, Petru Groza şi secretarul Partidului Comunist, Gheorghiu Dej au folosit în scop de şantaj politic listele cu opozanţii comuniştilor .

  Printre cei care au pătimit în temniţe se numără nume mari, ca cel al părintelui Nicolae Steinhardt, al pastorului Richard Wurmbrand, al episcopului greco-catolic Iuliu Hosu, al părintelui greco-catolic Tertulian Langa, al politicianului Iuliu Maniu, al poetului Radu Gyr şi al soţiei sale sau al lui Mircea Vulcănescu ș.a.