În ziua de 13 Aprilie 1862 a intrat în vigoare Prima Lege a presei din România.
Legea asupra presei, cea dintâi lege a jurnaliştilor din România, adoptată de Guvernul Barbu Catargiu și promulgată de domnitorul Alexandru Ioan Cuza, fixa dreptul de a transmite, de a reproduce, de a vinde si de a ceda operele lor, precum și exploatarea operei prin moştenire pe o perioadă de 10 ani de la moartea autorului. Aceasta reprezenta un progres important în recunoașterea și protejarea drepturilor intelectuale în România.
In lege s-a prevazut ca reproducerea sau imitarea unei opere făra consimțământul autorului se pedepsea printr-o dubla sanctiune și anume: confiscarea exemplarului astfel obținut cât și plata unei amenzi echivalentă cu prețul a 1.000 de exemplare din ediția originală.
Citește și:
- O femeie a lucrat 20 de ani ca psiholog la un spital cu o diplomă falsă, cumpărată dintr-un bar
- Un doctor în fizica plasmei, cercetător la Boston, are amintiri din tinereţe cu primarul Piteştiului: „Pe Cristi Gentea l-am cunoscut în facultate. Era un student eminent şi un foarte bun fotbalist”
- Cazul „Voluntarul” devenit abonat la banii Spitalului Vedea
Tot într-o zi de 13 aprilie, dar cu 23 de ani mai târziu, în 1885, s-a realizat un alt avans semnificativ în domeniul cultural și educațional prin promulgarea Legii „Depozitului legal”. Aceasta impunea fiecărei tipografii obligația de a trimite trei exemplare din fiecare lucrare tipărită către bibliotecile centrale din București și Iași, precum și către Biblioteca Academiei Române. Acest demers avea ca scop conservarea și diseminarea patrimoniului cultural și științific prin intermediul lucrărilor tipărite, contribuind astfel la dezvoltarea continuă a culturii și educației în România. Aceste legi subliniază eforturile țării de a-și structura și proteja moștenirea culturală și intelectuală, reflectând evoluția României ca stat modern.
Si … bine fuse !
Cum …’cea/pre cand traia tatucul „Mizerabililor” : „Presa, aceasta locomotiva a gandirii universale ! „