Mariana Zaharia: ”După doar doi ani, un oraș întreg pus la pământ a fost reconstruit în totalitate”
„Ne-au rugat să transmitem că și-ar dori oferte de la constructori români”
Jurnalista Mariana Zaharia, corespondentul Antena 3 CNN din Argeș, colegul ei, cameramanul Silviu Zamfira, și alți jurnaliști din țară au mers, de pe 7 până pe 14 mai, în locuri încărcate de istorie din Turcia. În fiecare zi au vizitat zone reprezentative, de la două orașe lovite de cutremurul de 7,8 grade pe scara Richter din februarie 2023 la impresionante monumente ale Antichității, printre care s-au numărat statuile de pe Muntele Nemrut, Barajul Ataturk – al cincilea ca mărime din lume, Gobekli Tepe - cel mai vechi templu cunoscut din lume, cu stâlpi aranjați în cerc și orașul antic Dara, dar și biserici ortodoxe, și locuri în afara zonelor turistice.
„ Am fost și opriți la câteva filtre, pentru că încă au măsurile lor de siguranță”
„A fost o deplasare pe care noi am făcut-o reprezentând și Antena 3 CNN, postul la care noi suntem corespondenți, dar și Uniunea Națională a Ziariștilor Profesioniști din România, din care noi facem parte. A fost un parteneriat al lor cu Balkan Media (asociație a ziariștilor din mai multe țări balcanice). Cu noi a fost și un reprezentant turc, ne-a povestit Mariana Zaharia. Alături le-au mai fost două echipe de jurnaliști, una din Prahova și alta din Craiova.
Prima dată au stat cazați patru zile în zona Mardin, un oraș antic ridicat pe un deal abrupt, cunoscut pentru casele din piatră de calcar, aflat aproape de granița cu Siria. „Practic, la ei, granița reprezintă un zid foarte înalt, de 1100 de km, așa este despărțită Turcia de Siria. Au vrut să vedem cu ochii noștri ce zone frumoase sunt acolo, în speranța că poate așa atrag turiștii români și spre altceva decât turismul clasic din Turcia, în care te duci la mare, la all inclusive”, ne-a declarat jurnalista.
„Chiar dacă eram pe granița cu Siria era liniște, pentru că acum nu există un conflict între ei. Am fost și opriți la câteva filtre, pentru că încă au măsurile lor de siguranță, dar nu a fost nimic în neregulă. Adică, oamenii dacă se duc, să nu se teamă. Pur și simplu, face parte din măsurile lor de siguranță, te verifică, te întreabă unde te duci. Noi eram ziariști, au fost foarte înțelegători”, ne-a explicat piteșteanca.
Apoi, timp de trei zile au fost cazați în Adiyaman. Aici, 78 de mii de oameni au rămas fără locuințe în urma cutremurului din 2023. Autoritățile din Turcia au nevoie în continuare de ajutor pentru a susține reconstrucția zonei. „Acum era, efectiv, un mare șantier. Pe unde te uitai ei construiau, pentru că au fost multe case distruse. Statul turc a contractat firme de construcție și construiesc case pentru cetățenii lor. De exemplu, noi am mers pe un șantier unde ei făceau 16.000 de locuințe. Nu făceau doar locuințe. Asta ne-au explicat și ei, că, pe lângă case, au fost distruse și drumuri, și rețele de canalizare, a fost distrus totul în jur. Ne-au rugat să transmitem la noi în țară că ei își mai doresc constructori și că și-ar dori oferte de la constructori români”, ne-a spus Mariana Zaharia.
După cutremur, toate ziarele din Adiyaman funcționau în containere
În vizitele din Adiyaman s-au întâlnit și cu ziariștii din zonă. Și ei au fost afectați de cutremur. „Toate redacțiile s-au dărâmat, deci nu mai exista nicio redacție care să fi stat în picioare și atunci statul turc le-a pus la dispoziție containere și un teren. Toată lumea avea redacția în câte un container, toți în aceeași zonă. Era o curte mare, acolo funcționau și ziare și un post de radio, toate puse la dispoziție de stat, pentru ca presa să poată să își continue activitatea. Au fost și ziariști care au murit la cutremur. Chiar am făcut cunoștință cu un ziarist care își pierduse familia în cutremur”, și-a amintit corespondenta.
Citește și Un argeşean din Rociu promovează steagul comunei în Japonia şi Coreea de Sud
Citește și Alpinistul Teofil Vlad a ajuns pe cel mai înalt vârf din Papua de Vest
„Am văzut două orașe antice, dinainte de Hristos, e chiar impresionant ce poți să vezi acolo”
Orașul Adiyaman este cunoscut și pentru siturile sale arheologice, cu statui și sanctuare misterioase. „Acolo am văzut zona lor turistică. Chiar e senzațională. Am fost într-una din zile pe un munte, Nemrut se numește, la vreo 2000 de metri altitudine, unde sunt niște statui ale unor zei păgâni. Este cum vedeam prin filme, ca în Egipt, deci au foarte multă istorie. Am văzut două orașe antice, dinainte de Hristos, e chiar impresionant ce poți să vezi acolo”, ne-a povestit Mariana Zaharia.
Însă o piedică pentru turiști ar putea fi lipsa unui zbor direct din România către zonele turistice de aici. Pentru a ajunge la destinație, jurnaliștii au zburat prima dată la Istanbul, au avut escală și apoi au zburat pe aeroportul din Mardin, iar la întoarcere pe un aeroport mic din Urfa. „Asta i-am sfătuit noi, dacă ar avea posibilitatea să facă demersuri pentru niște zboruri directe”, a precizat Mariana Zaharia, care mai subliniază că „sunt zone de văzut măcar o dată în viață”, dar cu un ghid care să îți indice toate punctele de interes și care să faciliteze conversațiile, întrucât prea puțini localnici vorbesc limba engleză. „În șapte zile cât am stat acolo am întâlnit doi oameni care vorbeau engleză fluent. Unul era guvernator”, mai spune ea.
„M-a impresionat forţa lor, puterea lor de a se ridica”
Jurnalista a vorbit și despre ce a impresionat-o. „Forța lor, puterea lor de a se ridica. Totuși, un oraș întreg să fie pus la pământ și acum, după doi ani, să fie aproape reconstruit în totalitate, mi s-a părut impresionant”. Altă zonă lovită de cutremur în care au ajuns se numește Malatya, cel mai mare exportator de caise al turcilor. „Ei câștigă niște sume impresionante din exportul de caise făcut în toată lumea, inclusiv în România. Adică, noi când mâncăm caise de la turci, mâncăm din Malatya. După ce că au fost loviți de cutremur și au reușit, s-au ridicat, acum aveau altă problemă, a venit grindina și a distrus culturile. La fel, ne-au rugat să transmitem către statul român că au nevoie de sprijin, pentru că erau distruse aproape toate recoltele pentru principalul lor produs pe care se bazau economic”.
Piteșteanca și-a amintit și cum oamenii locului i-au abordat cu ospitalitate. „La un moment dat, ne-am așezat la o cafenea și mă uitam fascinată. Era cum este la noi bazarul și aveau magazine. Era ora prânzului. Au scos o masă pe care și-au pus-o în fața unuia dintre magazine. A venit un domn cu un vas mare în care gătise ceva, cu niște pâine tradițională, pită, și s-au așezat la masă toți cei care lucrau acolo. Din fiecare magazin a ieșit câte un bărbat. Au mâncat împreună și, la un moment dat, văzând că mă uit fascinată la ei, chiar mi-au făcut semn să vin la masă”.
Citește și Alpinistul piteştean Teofil Vlad, la -57 grade Celsius, în Antarctica: „Este un pustiu de gheaţă”
0 Comentarii