Ce trăncăneşti acolo? Ce tot îndrugi, că dacă erai tu în locul lui, nu făceai nici aia, nici ailaltă şi uite ce altceva ai fi făcut? Cine eşti tu să-l pui în discuţie? Cine îţi dă dreptul să-l judeci? Ce dacă l-ai ales? Nu este alesul tău personal, l-au votat milioane şi milioane de oameni. Şi, la urma urmei, este preşedintele ţării întregi, al cetăţenilor toţi! Şi o fi el preşedintele jucător, cum a declarat, dar dacă ar sta să joace după cum îi cântă fiecare dintre noi, unde ar ajunge? Şi nu eşti tu tocmit să fii acela cu strigăturile „Tot pe loc, pe loc, pe loc, să răsară busuioc!” Uite că nu s-a simţit obligat să te întrebe pe tine. Şi nici nu avea cum să ştie ce se cloceşte în capul tău. A făcut-o după capul lui. Şi el este capul statului. Şi ştie ce face. Pentru că este cel mai bun dintre noi, de aceea a fost ales, nu? Şi de acolo, de sus, altfel se văd lucrurile, nu cum le vezi tu cu ochii peste gardul curţii tale şi din vorbele oamenilor care trec pe drum, la moară şi la gară. El are informaţii de la consilierii bine plătiţi, de la spionii care fojgăiesc prin lume, de la agenţii care lucrează sub acoperire, de la ambasade, de la ministere, de la persoane misterioase, şi el mai ştie de pe unde.
Ai avut încredere în el? Nu mai ai? Te simţi păcălit? De ce? Hai să le luăm pe rând? Ce a făcut, domnule, ultima dată? Şi-a dat şi el cu părerea. N-are voie? A îndrăznit să se dea chiar la şefii statelor celor mai mari şi mai bogate din Europa. Păi ce credeau ei? Că pot să-şi facă de cap peste capul nostru? Să tot amâie să scoată bani din pungă, zici tu, de la gura cetăţenilor din ţările pe care le conduc, pentru a salva ţările care s-au condus şi au cheltuit fără pricepere, eu zic prosteşte…
Ce a mai spus? Că noi ne achităm datoriile şi contribuim la recapitalizarea băncilor străine prin dobânzile mari pe care ni le-au impus? Desigur mă aşteptam să găseşti tu şi aici nod în papură. Că nu ne-au obligat băncile să ne împrumutăm la ele, că însuşi preşedintele ne asigura că dacă apelăm la FMI, la CE şi la Banca Mondială, nu vom mai avea nevoie să ne împrumutăm la băncile cămătare, că chiar banii de la cei trei mari prieteni nu vor fi folosiţi decât să stea în depozit la Banca Naţională, garantând ca o centură de siguranţă. Şi, ca şi cum n-ar fi fost de ajuns, vii cu bomba de presă că în acelaşi timp cât plătim dobânzile acelea înrobitoare, guvernul preşedintelui nu a fost în stare să primească decât trei la sută din banii care ni s-au oferit în mod gratuit. Cine e de vină pentru această tâmpenie, te întrebi tu, nu cumva tot domnul Sarkozy, nu cumva tot doamna de fier a Germaniei?
Şi de aici ideea trăznită că preşedintele pe care l-ai ales nu ar fi făcut de data aceasta, decât din interese pur personale, să le dea peste mândrie celor care nu l-au băgat în seamă la alte întruniri.
Dar, te mai întreb încă o dată: cu ce drept îţi judeci, îţi sancţionezi, îţi condamni şi îţi execuţi preşedintele care este al întregii ţări? A fost ales în două mandate la rând şi ar mai fi şi în al treilea dacă s-ar schimba constituţia şi, oricum, are un loc asigurat în istorie. Nu eşti decât unul din mulţime. Animalul. Ameţitul cu mintea tulbure. Spune drept, de când nu ţi-ai mai luat medicamentul? N-ai bani să-ţi plăteşti reţeta? Şi asta înseamnă că ai dreptul să te dai la preşedinte? Nu mă mir că-ţi sunt gândurile încâlcite. Dar mai bine ţine-ţi gura închisă. Înghite-ţi limba. Nu poţi să taci? Mai aduci în discuţie şi alte gafe ale preşedintelui care ar fi putut să-i zgândăre pe ruşi tocmai când ei sunt iritaţi de scutul de la Deveselu şi avem nevoie de gazele lor? Că se ţin lanţ gafele pe care le face, de pildă azi nu numai că nu a onorat Parlamentul cu prezenţa lui când deputaţii şi senatorii s-au adunat în sesiune specială ca să îl sărbătorească pe Majestatea Sa, Suveranul României, cum este numit, dar nici măcar nu a adresat un simplu mesaj de protocol.
Dă-i din gură dacă nu poţi să taci. Suntem în democraţie. Dar câinii latră, ursul trece. Preşedintele joacă la Cireşica. Şi sunt acolo destule femei în faţa cărora merită să stai în genunchi… (Prof. Marin Ioniţă)
0 Comentarii