Web Analytics

Vasile Rizeanu, celebrul artist plastic de la Câmpulung Muscel

de | 28.02.2019 13:55 | Cultură

Vasile Rizeanu s-a născut la 11 octombrie 1939, în capitala Muscelului, într-o familie de câmpulungeni de seamă, înrudiţi cu celebrul medic scriitor George Ulieru, autor al incitantului volum „Din carnetul unui medic de plasă”, personalitate remarcabilă a vieţii medicale din România primei jumătăţi a secolului XX.

Proiectează prima caroserie a automobilului de teren ARO

Vasile Rizeanu urmează cursurile Şcolii elementare nr. 1 „Oprea Iorgulescu”, cât şi cele ale Liceului teoretic „Dinicu Golescu” din Câmpulung Muscel. Se înscrie, sub imboldul talentului remarcat încă din copilărie, la Şcoala Populară de Artă din Câmpulung organizată de Ministerul Culturii, unde a fost elev al renumitului profesor de desen, pictorul Alexandru Donici, şcoală pe care a absolvit-o cu brio în prima promoţie a acesteia. Absolvind liceul teoretic câmpulungean cu media maximă, Vasile Rizeanu avea, potrivit legilor în vigoare ale învăţământului românesc, posibilitatea de a opta pentru o specializare universitară, fiind admis la facultate fără examen. Sub impulsul momentului, a dorit să-şi continue studiile la Institutul de arhitectură „Ion Mincu” din Bucureşti, dar, în anul trei, din motive numai de el ştiute, decide să le părăsească, deşi capacitatea lui de a deveni un arhitect remarcabil fusese confirmată de către profesorii care îi apreciau, în special, planşele cu proiecte minuţios şi corect concepute. Această sincopă universitară îl va priva de posibilitatea satisfacerii serviciului militar în cadrul facultăţii, Vasile Rizeanu fiind nevoit să-şi efectueze stagiul militar obligatoriu în compania unor tineri neinstruiţi, deşi, în arborele său genealogic, figurau nume sonore de ofiţeri superiori în armata română. Se încadrează, după armată, pentru o scurtă perioadă de timp, la ARO Câmpulung, unde proiectează prima caroserie a automobilului de teren, iar în timpul liber exersează admirabil în grafica de carte. Vasile Rizeanu va desena pentru „uzina lui” şi prototipurile unor mici cadouri particularizate destinate unor vizitatori importanţi care erau anunţaţi că vor veni să contracteze maşini de teren fabricate la Câmpulung.

A fost director al Şcolii Populare de Arte şi Meserii din Piteşti aproape 20 de ani

Chemarea destinului acţionează, însă, determinant şi asupra fostului student la arhitectură, care, renunţând pentru totdeauna la o carieră de mare perspectivă, se înscrie la Institutul de arte plastice „Nicolae Grigorescu” din Bucureşti, pentru a urma cursurile secţiei de sculptură, între anii 1962–1968, obţinând la examenul de stat media maximă, 10. Încadrat ca profesor la catedra de arte plastice a Şcolii Populare de Arte și Meserii din Piteşti, Vasile Rizeanu se remarcă printr-o susţinută activitate de depistare şi şlefuire a talentelor autentice, formându-şi o adevărată pepinieră de discipoli devotaţi artei plastice, dintre aceştia detaşându-se, prin ataşamentul sincer pentru magistrul său, Ion Sandu, pictor amator, elevul expunând, în semn de omagiu, după dispariţia profesorului, la loc de cinste, un reuşit portret al celui care îi îndrumase creaţia spre desăvârşire, în contextul expoziţiei personale „Culorile credinţei” organizate în sala Casei Cărţii din Piteşti. Ascensiunea dascălului de arte plastice pe scara învăţământului artistic românesc continuă: lector universitar şi şef de catedră la Facultatea de design şi arte decorative a Universităţii „Pygmalion” din Piteşti, lector universitar la Universitatea „Spiru Haret”, filiala Câmpulung. În calitate de director al Şcolii Populare de Arte şi Meserii din Piteşti (1990-2009), dar mai ales ca profesor la catedra de arte plastice, Vasile Rizeanu apare în postura de „descoperitor şi cizelator de talente”, calitate confirmată de numeroşii săi elevi dornici să se afirme şi să confirme în arta mânuirii inteligente a pensulei ori a dălţii. Organizator şi coordonator a numeroase expoziţii şi simpozioane pe teme de artă plastică, Vasile Rizeanu era preocupat constant de punerea în valoare a elevilor şcolii sale, prin prezentarea periodică a lucrărilor tinerilor artişti amatori publicului de artă avizat, pe care îl considera nu numai beneficiarul direct al eforturilor acestora, dar şi „principalul judecător al ascensiunii spre culmile artei, ori observator al stagnării tendinţei specifice oricărui artist de a crea lucrări viabile, fără efortul unei perfecţionări continue”.

Realizări de referință

Manifestă o tendinţă constantă de autoperfecţionare, susţinând, în anul 2001, examenul pentru admitere la doctorat în cadrul Universităţii de arte plastice din Bucureşti, coordonator al temei de doctorat fiind prof. univ. dr. Zamfir Dumitrescu, preşedintele Uniunii artiştilor plastici din România. Vasile Rizeanu devenise el însuşi membru titular al acestei prestigioase Uniuni, prin afirmarea talentului său artistic cu prilejul expoziţiilor cu caracter judeţean ori naţional la care participase, în special după evenimentele din 1989. Ca un real succes a fost percepută de către public şi specialişti expoziţia personală organizată în decembrie 1989, la Galeria de artă „Metopa” din Piteşti, unde a expus sculpturi şi desene. Lucrările de artă plastică monumentală concepute de artist îl proiectează în conştiinţa colectivităţilor din Câmpulung-Muscel şi Piteşti, prin opere de referinţă pentru activitatea sa sculpturală. Vasile Rizeanu este autorul ansamblului statuar din inox „Icar”, amplasat în piaţa administrativă a oraşului Câmpulung, execuţia metalică a monumentului fiind realizată la Fabrica de automobile ARO din oraşul muscelean. În Muzeul de artă din Câmpulung este expusă sculptura sa executată din ghips patinat reprezentând un „Soldat”. Artistul a manifestat o preocupare evidentă pentru imortalizarea unor personalităţi ale culturii naţionale, realizând portrete şi busturi într-o manieră realistă menită să faciliteze privitorilor identificarea lor imediată, nu intuirea probabilă a unor reprezentări imaginate de artist precum în operele suprarealiste. Pe această linie, se înscriu portretele: pictorului Ştefan Luchian, poetului naţional Mihai Eminescu, busturile cărturarului iluminist Dinicu Golescu şi filozofului muscelean Petre Ţuţea. Bustul „Dinicu Golescu”, înălţat în faţa Bibliotecii judeţene Argeş, executat din bronz, este fixat pe o coloană înaltă de patru metri placată în granit. Un bust de bronz al poetului nepereche al neamului românesc va fi amplasat pe un piedestal înalt în incinta Şcolii nr. 11 „Mihai Eminescu” din Piteşti, în anul 1999. Vasile Rizeanu organizează şi coordonează: primul simpozion internaţional de sculptură în marmură, primul simpozion naţional de sculptură în lemn, al II-lea simpozion internaţional de sculptură etc. La 6 martie 2010, sufletul atât de generos al artistului se înălţa dincolo de coloanele terestre pe care el însuşi le imaginase ca trepte spre spiritualitate. În cimitirul cartierului Grui din Câmpulungul natal, Vasile Rizeanu va deveni un reper de trăire intensă dăruită semenilor săi printr-o operă pe care timpul o va purta solemn în eternitate.
Informaţii selectate dintr-un amplu material semnat de prof. univ. dr. Sorin Mazilescu

Articol scris de Marius Ionel

Distribuie!

0 Comentarii