Studiile despre sănătatea mintală au cunoscut o dezvoltare semnificativă în ultimele decenii, reflectând o creștere a conștientizării și a importanței acordate acestui domeniu. Sănătatea mintală se referă la starea de bine emoțională, psihologică și socială a unei persoane și joacă un rol crucial în calitatea vieții și în capacitatea de a face față provocărilor cotidiene.
Citește și Bancnote false puse în circulaţie în România. Ce le deosebeşte de cele reale
Multe condiții de sănătate mintală sunt înțelese, în prezent, prin implicarea a numeroase aspecte ale creierului și având o traiectorie de neurodezvoltare (Faludi și Mirnics, 2011).
Creierul uman este centrul de comandă pentru sistemul nervos și permite gândurile, memoria, mișcarea și emoțiile printr-o funcție complexă care este cel mai înalt produs al evoluției biologice. Menținerea unui creier sănătos în timp a devenit scopul suprem pentru sănătate și longevitate (Wang, Yongjun, et al., 2020).
Pentru foarte mulți oameni, din păcate, la fel și pentru multe organizații, ca să nu mai vorbim de sistemul educațional, subiectul rămâne încă tabu, existând multe lipsuri și prejudecăți legate de mersul la psiholog sau psihiatru, de exemplu. A apela la ajutor nu te face nebun sau disfuncțional, nu este dovadă de slăbiciune, ci de conștientizare a momentului în care simți că nu poți trece singur/ă prin anumite situații.
Sunt mulți oameni, printre care din ce în ce mai mulți tineri cu vârste foarte fragede, pentru care singurătatea a devenit o opțiune atunci când se instalează teama de a vorbi despre ceea ce simt sau teama de judecata celor din jur, dar izolarea nu este o soluție pentru nimeni. Din contră, aceasta poate conduce la adicții, depresie, atacuri de panică, anxietate, mai mult, chiar la sinucidere.
Citește mai mult pe: Copiii noștri nu sunt bine. Un studiu internațional scoate la iveală epidemia de tristețe din rândul adolescenților români
0 Comentarii