Nu poate tăia nici măcar un lemn pentru foc de pe terenul pe care instanța i-l recunoaște, în timp ce copacii dispar, unul câte unul din pădurea sa. Diaconescu Leon are 87 de ani și locuiește în Săpata. După Revoluție, a cerut reconstituirea dreptului de proprietate pentru terenurile care au aparținut părinților săi, confiscate abuziv de comuniști, în mare parte, păduri. De aproape trei decenii, omul așteaptă un drept ce i se cuvine și pe care autoritățile i-l ignoră.
Cu rea voință, crede bătrânul, care vede pe zi ce trece, cum pădurea asupra căreia are drept, prin hotărâre judecătorească, e din ce în ce mai puțină. Omul se teme că în momentul în care i se va retroceda terenul forestier, din pădure nu va mai găsi decât, cel mult, niște lăstari. Asta dacă va mai apuca să se vadă vreodată pus în posesie. Autoritățile de la Săpata au scuze puerile în cazul bătrânului.
Leon Diaconescu își duce singur bătrânețile şi bolile, la Săpata. Soţia i-a murit, la fel şi copiii. Are nepoţi, dar sunt, de ani buni, plecaţi în străinătate. Se gândeşte cu groază de unde va face rost de lemne ca să treacă şi iarna care vine. Asta, deşi, potrivit actelor, ar trebui să fie beneficiarul a 4 hectare de pădure, pe lângă alte 7 hectare de teren pentru care se luptă de aproape trei decenii cu autorităţile de la Săpata.
„Admite în parte plângerea petentului Diaconescu Leon, în contradictoriu cu intimatele Comisia de fond Funciar Săpata (…) și Comisia de Fond Funciar Argeș (…). Constată că petentul este îndreptățit la reconstituirea dreptului de proprietate pentru suprafața de 32.310 mp, teren cu vegetație forestieră, pe raza comunei Săpata, teren provenit de la Diaconescu Marin”. Asta scrie, negru pe alb, într-o sentință civilă pronunțată de Judecătoria Costești, în septembrie 2008. Au trecut 9 ani de atunci și bătrânul încă nu și-a văzut pădurea. Și nici nu crede că va mai avea ce să mai vadă din ea, până la eventuala punere în posesie. „Primarul și vicele nu vor să mă pună în posesie… Au alte interese… La noi se dă terenul pe bani, dar eu, bani n-am de unde să-i dau. Așa e treaba de când mă știu. Fostul primar cerea câte 500 de lei și n-am avut de unde să-i dau, că puteam să rezolv… Dar e pădurea părinților mei, și mi se cuvine de drept, iar eu nici lemne de foc n-am, trebuie să cumpăr. Nu știu ce urmăresc ei… Cred că vor să taie mai întâi toată pădurea și să-mi dea apoi terenul, când n-o mai fi nimic pe el”, a declarat, pentru Jurnal de Argeș, Leon Diaconescu.
Primarul Micu: „Știu că au trecut 9 ani și că trebuia pusă imediat în aplicare. Noi acum creionăm…”
Bătrânul a venit la redacția Jurnal de Argeș însoțit de un grup de localnici. Toți, în aceeași situație. Oamenii spun că au drept de proprietate asupra unor suprafețe însemnate de pădure, cu care autoritățile amână să-i pună în posesie, asta în timp ce din pădurile lor, pleacă, una după alta, căruțe pline cu lemne.
„Domnul Diaconescu Leon are o sentință civilă pentru care urmează să primim pădure de la Ocol și să-l punem în posesie. Din păcate ei, când au cerut, nu au cerut pe vechiul amplasament punerea în posesie. Primăria Săpata a primit, în trecut, prin protocoale, suprafețe pentru a pune cetățenii în posesie, dar nu cu acea pădure la care fac cetățenii referire”, a explicat, contactat de Jurnal de Argeș, primarul comunei Săpata, Laurențiu Micu.
Întrebat de ce, timp de aproape un deceniu de la pronunțarea respectivei hotărâri judecătorești, autoritățíle de la Săpata n-au mișcat un deget ca să-i rezolve omului problema, primarul a încercat să explice: „Știu că au trecut 9 ani și că trebuia pusă imediat în aplicare…Noi acum creionăm și facem anexa 37, cu resturi… Nu este singurul care nu a primit terenul conform sentințelor civile și urmează să primim pădurea de la Ocol. De ce creionăm abia acum? Că cei dinainte nu au făcut-o, iar noi acum ne-am sesizat pentru a cere pădurea. Cred că sunt în jur de 20 și ceva de hectare prinse în sentințe civile care mai trebuiesc preluate. Și vorbesc despre ce am strâns până astăzi, dar există riscul să mai apară cineva cu o hotărâre judecătorească veche, de care nu am știut (…)”. 
Cât despre celelalte acuzații la adresa autorităților locale, edilul a afirmat: „ dacă cineva le-a cerut bani, să reclame la organele de cercetare penală și să le facă flagrant”.
Referitor la revendicările celorlalți, edilul spune că pădurea pe care o cer localnicii nu a fost deocamdată predată Primăriei Săpata de către Ocolul Silvic Costești, astfel încât aceștia să poată fi puși în posesie. „Pădurea aparține statului în administrarea Romsilva și dumnealor au scos, în trecut, spre exploatare, anumite suprafețe. Mai exact, Ocolul Silvic Costești cu sediul în Poiana Lacului. Acea pădure nu a fost predată prin protocol Primăriei, pentru a fi puși în posesie cetățenii validați. E vorba de o pădure care a rămas în patrimoniul statului”, încheie edilul.
