# Prejudiciul stabilit în rechizitoriu este de 1 milion de lei # Fostul edil Ionel Năftănăilă a fost condamnat 3 ani cu suspendare într-un alt dosar, așa că este recidivist
Fostul primar al comunei Albeştii de Muscel, Ion Năftănăilă, se apropie de pericol după ce s-au ivit iar probleme cu justiţia. Condamnat în 2014 pentru corupţie, acesta a fost acuzat din nou de săvârşirea de fapte incriminate prin Legea nr. 78 din 2000 pentru prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie. Dacă în primul caz s-a ales cu închisoare cu suspendare şi pierderea mandatului de primar, acum Năftănăilă va parcurge cu emoţii un nou proces în care el este inculpat împreună cu fostul contabil al Primăriei Albeştii de Muscel, Ion Bodea, şi omul de afaceri din Pitești Eftimie Ionescu.
În cel de-al doilea proces, totul a pornit de la un control efectuat de Curtea de Conturi la Primăria Albeştii de Muscel chiar imediat după ce Ion Năftănăilă şi-a pierdut mandatul de primar, în mai 2015. Pe 4 iunie în acel an s-a încheiat controlul care a evidenţiat foarte multe nereguli având drept consecinţe 85.000 de lei venituri suplimentare, 1.153.000 lei prejudicii şi 70.000 de lei abateri financiar-contabile. În urma acelei descinderi a auditorilor Curţii de Conturi au fost relevate şi problemele pe marginea investiţiei pentru alimentarea cu apă, cele care acum au dus la deschiderea procesului pentru corupţie. Iată care au fost concluziile de atunci:
„Organizarea şi desfăşurarea procedurilor de atribuire a contractului de achiziţie publică pentru realizarea obiectivului «Alimentare cu apă în comuna Albeştii de Muscel», precum şi încheierea şi administrarea acestuia au fost făcute cu încălcarea prevederilor Ordonanţei de Urgenţă nr. 34 din 19 aprilie 2006 privind atribuirea contractelor de achiziţie publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice şi a contractelor de concesiune de servicii”.
S-au alocat nelegal bani pentru investiţia «Alimentare cu apă în comuna Albeştii de Muscel», în sumă totală estimată de 247.573 lei, reprezentând contravaloarea celor două studii de fezabilitate şi celor două proiecte tehnice, plus caiet de sarcini şi devize de execuţie, întocmite în perioada 2009-2010 şi plătite în 2010, 2012 şi 2013, care s-au dovedit a fi inoportune şi fără finalitate şi utilitate pentru Primăria Albeştii de Muscel. Aferent sumei de 247.573 lei au fost calculate majorări de întârziere de 106.571 lei, adunându-se un prejudiciu de 354.090 lei”.
„Tot pentru proiectul alimentării cu apă s-a plătit fără temei suma estimată de 401.211 lei, echivalentul articolelor de deviz necuvenite cantităţilor de lucrări neexecutate, precum şi sumelor fără documente justificative facturate, acceptate la plată şi decontate. Lângă aceste plăţi au fost puse şi majorările de întârziere calculate, care au ajuns la 203.411 lei, suma totală a prejudiciului ridicându-se la 604.052 lei”.
Tot atunci, cei de la Curtea de Conturi au făcut şi câteva recomandări celor din Primărie, printre care şi recuperarea prejudiciului provocat în timpul procedurii de atribuire şi execuţie a proiectului de alimentare cu apă, astfel: 62.224 lei reprezentând garanţiile de bună execuţie nereţinute din contravaloarea facturilor plătite executantului, 354.090 lei din studii şi proiecte şi 604.052 lei plăţi nelegale pentru lucrări neexecutate.
Trimişi în judecată de procurorii DNA
Ca urmare a recomandărilor Curţii de Conturi, cum Năftănăilă nu mai era primar, cel care l-a înlocuit, Cătălin Manta, a acţionat în instanţă, în numele comunei, pentru recuperarea prejudiciilor. Dosarul s-a plimbat între Judecătoria Câmpulung şi mai multe secţii ale Tribunalului Argeş, iar litigiul s-a încheiat brusc, constatându-se perimarea acţiunii. Altfel spus, procesul a fost tratat neatent de reclamant şi instanţa l-a închis fără a mai intra în fondul problemei. Numai că problemele constatate de Curtea de Conturi au intrat în atenţia procurorilor.
Cercetarea penală a fost efectuată în cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie Piteşti, iar de curând s-a dispus trimiterea în judecată. Rechizitoriul şi ordonanţa procurorilor au fost depuse la Tribunalul Argeş pe 23 noiembrie 2018. Inculpaţi sunt Ion Năftănăilă, fostul primar, Ion Bodea, fostul contabil, şi Eftimie Ionescu, om de afaceri, firma acestuia fiind beneficiară a plăţilor efectuate de Primăria condusă atunci de Năftănăilă, prin intermediul serviciului contabil unde activa Bodea. Pe 7 decembrie, la dosar au fost depuse şi alte acte în dovedirea trimiterii în judecată. Dosarul se află în faza de Cameră preliminară, în scurt timp instanţa urmând să se pronunţe asupra unor excepţii ridicate de părţi – dacă vor apărea – şi să ia unele măsuri în vederea bunei derulări a procesului.
Eftimie Ionescu a mai fost chemat în judecată de comuna Albeşti
Patronul de la „Eftimex Grup” şi ulterior „Arsan Design”, Eftimie Ionescu, a mai fost pus în faţa unei cereri de plată către Primăria Albeştii de Muscel, localitate care s-a constituit ca parte civilă în noul proces de corupţie. Actualul primar Cătălin Manta a introdus în 2016 acţiune având ca obiect ordonanţă de plată împotriva firmelor “Arsan Design” srl Piteşti, „Atlas Survey” srl Piteşti, „Summer Trading” srl Câmpulung, “Eftimex Grup” srl Piteşti, a Asociaţiei Crescătorilor de Animale şi Proprietarilor de Păduri Albeştii de Muscel şi a fostului primar Ion Năftănăilă. Procesul de la Tribunalul Argeş s-a încheiat în mod neaşteptat: instanţa a respins acţiunea pe motiv că Manta nu are calitatea de reprezentant al localităţii. Şi pe bună dreptate, fiindcă actualul primar a avut şi el probleme cu Agenţia Naţională de Integritate, iar prefectul Emilian Dragnea îl destituise. Ulterior, când lucrurile s-au aranjat, Manta a mai făcut o încercare, schimbând solicitarea într-o somaţie de plată. Acţiunea a fost respinsă ca inadmisibilă.
Condamnat la 3 ani în 2014
Ion Năftănăilă se află, aşadar, la al doilea proces de corupţie. Primul, iniţiat în 2011, a fost o adevărată aventură judiciară, fiind finalizat şi apoi reluat prin Curtea de apel şi Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a României. A durat trei ani, iar sentinţa a fost dată în noiembrie 2014 de Înalta Curte. Fostul primar a primit 3 ani de închisoare cu suspendarea executării pedepsei sub supraveghere, pe durata unui termen de încercare de şase ani. El fusese acuzat că a obţinut fonduri necuvenite pentru Asociaţia Crescătorilor de Animale şi Proprietarilor de Păduri Albeştii de Muscel, al cărei preşedinte a fost. De fapt, dubla calitate de primar şi preşedinte de asociaţie l-a pus pe Năftănăilă şi în postura de „client” al Agenţiei Naţionale de Integritate, el fiind considerat ca aflându-se în conflict de interese. Tocmai de aceea, în februarie 2015 Prefectura Argeş a emis ordinul de încetare a mandatului de primar al lui Năftănăilă. Apoi, în 2016, el a fost trimis în judecată şi de Agenţia Naţională de Integritate pentru conflict de interese. La începutul lui 2017, Tribunalul Argeş a admis cererea Agenţiei de Integritate, realizându-se atunci şi desfiinţarea actelor efectuate pentru obţinerea necuvenită a fondurilor de la APIA pentru Asociaţie Crescătorilor de Animale.
Fiscul a obţinut împărţirea bunurilor familiei Năftănăilă
Prin hotărârea de condamnare, Ion Năftănăilă şi Asociaţia Crescătorilor de Animale şi Proprietarilor de Păduri Albeştii de Muscel trebuie să plătească Agenţiei de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură 202.851,70 lei. Situaţia s-a complicat în această privinţă, deşi fostului primar i s-au indisponibilizat mai multe bunuri în 22 martie 2017.
Asociaţia prin care s-au săvârşit faptele incriminate a fost dizolvată la finalul anului trecut, pe 8 februarie intervenind şi închiderea procedurii de lichidare a acesteia. În cursul procedurii au intervenit cu pretenţii atât Primăria Albeştii de Muscel, cât şi Agenţia Judeţeană pentru Ocuparea Forţei de Muncă Argeş, fără niciun rezultat. Apoi, aceeaşi Asociaţie a Crescătorilor de Animale şi Proprietarilor de Păduri Albeştii de Muscel solicitase recuperarea unor sume de bani, acţionând în instanţă Primăria şi localitatea, dar în luna octombrie a acestui an acţiunea în instanţă a fost respinsă.
Aşadar, sunt mulţi bani de plată, iar singurul disponibil este fostul primar. Fiscul s-a îndreptat împotriva lui pentru a recupera banii pentru APIA, i s-au indisponibilizat bunuri, după cum am mai precizat, dar a apărut o altă problemă. De fapt, mai multe! În primul rând, fostul edil a contestat executarea. S-a deschis un alt proces, dar procedura a fost suspendată, fiindcă majoritatea bunurilor lui Năftănăilă au fost dobândite în timpul căsătoriei, deci s-a impus iniţierea unei acţiuni de partajare a bunurilor comune deţinute de el şi soţie. Cererea de lichidare a regimului matrimonial al bunurilor depusă de Administraţia Judeţeană a Finanţelor Publice Argeş a fost acceptată de instanţă chiar luna trecută. În baza hotărârii judecătoreşti, Ion Năftănăilă s-a ales cu un teren fâneţe de 8.268 mp, un altul de 5.477 mp şi o mare parte dintr-o altă fâneaţă de 2.200 mp. Soţiei i-au revenit casa, terenul de casă şi o maşină, dar trebuie să mai primească de la soţ şi o sultă de 91.703 lei (diferenţa de valoare dintre bunurile primite de el şi cele acordate soţiei). Acum, că i se ştie averea lui Năftănăilă, procesul prin care a contestat executarea se poate relua.
Cătălin Ion Butoiu
0 Comentarii