Web Analytics
scris joi, 10.07.2025

Transapuseana, cel mai scump drum județean din România, abia inaugurat, trebuie reparat. Care e motivul

Lucrările la cel mai scump drum judeţean din România, Transapuseana, din judeţul Alba, anunţate recent ca fiind încheiate, trebuie refăcute, în unele zone, după ce un audit al Curţii de Conturi a constatat că drumul nu respectă acordul de mediu eliberat de Agenţia pentru Protecţia Mediului (APM) Alba. Potrivit jurnaliştilor de la ziarulunirea.ro, doi amfibieni – Bombina bombina (buhaiul de baltă cu burtă roşie) şi Bombina variegata (buhaiul de baltă cu burtă galbenă) – nu pot ieşi din camerele de cădere construite la drumuri pentru a capta apele pluviale şi cele din izvoare, întrucât broasca poate sări, dar nu şi din apă.

Transapuseana, cel mai scump drum județean din România, abia inaugurat, trebuie reparat. Care e motivul

Citește și: Cioban atacat de urs la Azuga. A folosit o petardă care i-a explodat în mână

„Doi amfibieni – Bombina bombina (buhaiul de baltă cu burtă roşie) şi Bombina variegata (buhaiul de baltă cu burtă galbenă) – nu pot ieşi din camerele de cădere, întrucât, un lucru mai puţin ştiut, broasca poate sări, dar nu şi din apă. Camerele de cădere la drumuri sunt construite pentru a capta apele pluviale şi cele din izvoare, ele mai fiind folosite pentru a întreţine drumurile, pentru a facilita accesul şi intervenţiile necesare curăţării sau reparării acestora. Deoarece o parte din traseul drumului judeţean se suprapune cu siturile Natura 2000: ROSAC0253 Trascău şi ROSPA0087 Munţii Trascăului, în cadrul actului de reglementare emis de APM Alba au fost preluate condiţiile de realizare a proiectului, prevăzute în avizul emis de Administraţia Natura 2000 Trascău, în calitate de administrator, la acea dată, al acestor arii naturale protejate. Condiţia impusă în actele de reglementare menţionate pentru realizarea camerelor de cădere de la podeţele tubulare a avut în vedere protejarea speciilor de amfibieni prin asigurarea colectării/stagnării apelor şi deplasării libere a acestor specii în zona podeţelor, astfel încât aceste camere să nu constituie capcane pentru speciile de broaşte”, notează jurnaliştii locali.

Aceştia arată că unele dintre cele 58 de camere de cădere construite între kilomerii 5 şi 37, au pereţii realizaţi în unghi de 90 de grade, iar în cazul în care cad în aceste camere  broaştele nu mai pot sări afară. Soluţiile tehnice în astfel de cazuri sunt realizarea unor unghiuri de 45 de grade sau a unei „scăriţe”, pentru ca broaştele captive să poată ieşi.

Citește și: Îl are pe conştiinţă directorul Armand Chiriloiu pe inginerul silvic Sever Pahonţu? (48). Ministrul Apelor, Pădurilor şi Mediului, Diana Buzoianu: „Trebuie să reconstruim podul de încredere între cetăţeni şi instituţii”

Distribuie!

0 Comentarii

Înaintează un Comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Articole asemănătoare

Ultimele articole

Omul săptămânii

Opinie

Din ediția tipărită

Averi pierdute la Câmpulung

Cei din administrația câmpulungeană au anticipat decizia recentă a Curții Constituționale a României conform căreia declarațiile de avere nu trebuie...

Începe distracţia în Câmpulung

Deși nu a avut parte de manifestările încadrate în Festivalul Internațional de Folclor ”Carpați”, municipiul Câmpulung nu va fi lipsit de agitație...

Transfer de la Mioarele la Câmpulung

Pe lângă multiple abandonuri, în administrația locală din Câmpulung se mai fac și ceva angajări, dar și transferuri. Nu ies acestea întotdeauna,...