Pe 21 mai, toți credincioșii, catolici sau ortodocși, îi sărbătoresc pe Sfinții Constantin și Elena, o sărbătoare extrem de importantă în calendarul bisericesc. De numele celor doi sfinţi se leagă o serie de tradiţii şi obiceiuri, mai ales că datorită acestora creștinismul a devenit religie permisă şi recunoscută oficial. Sărbătoarea îi evocă pe împăratul Constantin cel Mare și pe mama sa, Elena Augusta. Potrivit statisticilor, aproximativ 1,8 milioane de români își serbează onomastica în această zi.
În fiecare an, pe 21 mai, creștinii sunt atenți la ceea ce fac și țin cont de anumite recomandări din partea clerului, dar păstrează şi o serie de tradiţii care aduc noroc şi sănătate celor care le respectă. În calendarul popular, sărbătoarea Sfinților Constantin și Elena este o sărbătoare a păsărilor de pădure, numită Constantin Graur sau Constantinul Puilor. Tradiția populară ne spune că în această zi păsările de pădure își învață puii să zboare, după ce li s-a dezlegat glasul la Vlasie (11 februarie), s-au împerecheat şi şi-au construit cuiburile la Dragobete (24 februarie). Oamenii trebuie să ţină sărbătoarea, pentru ca puii din gospodărie să nu fie mâncaţi de ulii.
În ziua când sărbătoriți Sfinții Constantin și Elena, oamenii nu lucrează, pentru a evita pagubele aduse holdelor. În alte zone ale țării, această zi este ultima în care agricultorii seamănă porumb, ovăz sau mei. Tot ce va fi plantat după această zi, se va usca. Cultivatorii de viţă de vie respectă şi ei această zi cu sfințenie și nu muncesc. În caz contrar, graurii le vor mânca strugurii.
Pentru a alunga duhurile rele, femeile afumă cu tămâie și stropesc cu aghiazmă colțurile și încăperile caselor. Tot pe 21 ai, țăranii vor decide cine le va fi baci la oi, precum și cine le va păzi în timpul pășunatului. În plus, pentru a feri animalele de rele cât timp vor sta la stână, ei aprind un foc mare, stau în jurul lui și pun oile să treacă prin el.
Se spune că în această zi nu este bine să renunţi la o prietenie sau să iei decizia de a divorţa. Potrivit tradiției, în caz contrar, toată viaţa vei avea o pierdere pe plan financiar sau sentimental. O altă tradiţie importantă este ca oamenii să se ferească să aprindă focul. Se zice că cine arde azi o creangă își arde norocul pentru tot restul anului.
## Sfinții Constantin și Elena, împărații care au schimbat istoria creştinismului
În iconografia ortodoxă, Sfinții Împărați Constantin și Elena au între ei așezată Sfânta Cruce, pentru că Sfântul Constantin a descoperit Crucea pe cer, iar Sfânta Elena în pământ. Cea mai însemnată realizare a împaratului Constantin a fost Edictul de la Milano (313), prin care creştinismul ajunge să fie recunoscut de stat.
Sfânta Elena (Flavia Iulia Helena 248 – 329), mama Împăratului Sfântului Constantin cel Mare, a fost o femeie deosebit de credincioasă și cunoscută pentru pioșenia ei. A înfăptuit pelerinajul în Palestina și în provinciile răsăritene, fiindu-i atribuite găsirea moaștelor Sfintei Cruci a lui Hristos și aflarea rămășitelor celor trei magi.
0 Comentarii