Consilierul local Tiberiu Irimia a avut o intervenție acidă în cadrul ședinței de la CL Pitești din 29 mai a.c., despre PUZ-urile date în zona istorică protejată „Glina” din Pitești. Institutul Național de Patrimoniu i-a confirmat că zona Calea București/ Centrul de Diagnostic face parte din situl arheologic denumit „Așezarea Glina”, care datează din epoca bronzului timpuriu, încadrată cronologic între 2500-1700 î. Hr. Situl a fost identificat în anii 1961-1963.
Însă de la Direcția Arhitect-Șef Pitești a primit un document care „spune chiar că zona respectivă nu se află în nicio zonă protejată cu valoare istorico-arhitecturală”.
În consecință, a depus o plângere prealabilă la registratura Primăriei Pitești, în care demonstrează, cu acte recente de la Institutul Național de Patrimoniu, că zona de pe Calea București este una dintre cele mai importante din Pitești. „Vorbim de un sit arheologic din anul 2500 î. Hr. de importanță națională, deci nu este ceva local. Haideți să nu ne mai batem joc de istoria Piteștiului! Este un loc unde s-ar fi putut descoperi un coif de valoarea celui furat, lucruri de care noi ne batem joc. Vreau de urgență ca Instituția Arhitectului-Șef să ne pună la dispoziție o procedură pe care noi să o aprobăm în Consiliul Local pentru lucrările care nu au un proces verbal de finalizare. Aici avem lucrări care au construcții vechi pe teren, dar care nu au fost făcute în baza unei autorizații de construire, dar sunt făcute de foarte mulți ani. Trebuie să adoptăm 2 proceduri, procedura pentru lucrări care respectă indicatorii zonali și procedura pentru lucrări vechi care nu respectă indicatorii zonali, pentru că este foarte multă lume care se plânge că nu poate să își vândă/moștenească proprietăți din cauza acestor blocaje care se fac la nivelul arhitectului-șef din Pitești”.
Citește și Dosare în oglindă. Blocuri cu etaje în plus: Tancodrom vs Titidan
În acest sit istoric se află inclusiv sediul Inspectoratului de Stat în Construcții, însărcinat să vegheze legalitatea construcțiilor. Reamintim că „Jurnalul de Argeș” a câștigat în instanță accesul la informația de interes public, refuzat de Inspectoratul de Stat în Construcții în iunie 2022, de a ne pune la dispoziție avizul Ministerului Culturii și Cultelor necesar emiterii autorizației de construire a sediului administrativ al instituției. Citește și cum, în urma procesului câștigat, Jurnalul de Argeș a executat Inspectoratul de Stat în Constrcuții.
Scrisoare către Președintele României
Consilierul Tiberiu Irimia, care este și președintele Comisiei de Urbanism de la Primăria Pitești, a mai precizat că nu i-au fost puse la dispoziție toate actele cerute la ședința trecută și că i s-a cerut să facă solicitări pe Legea 544 către arhitectul-șef.
„Haideți, totuși, să venim cu picioarele pe pământ și să terminăm odată cu aceste răspunsuri în bătaie de joc. Mai mult, în procesele pe care le aveți în acea zonă, cu dezvoltatorii imobiliari care au făcut etaje în plus, folosiți hârtiile de la Institutul Național de Patrimoniu și terminați odată cu această șmecherie, <dăm acte/nu dăm acte, hai să nu supărăm dezvoltatorii>. Hai să respectăm legea!”. Tiberiu Irimia a înaintat o scrisoare și către președintele Nicușor Dan, întrucât consideră urbanismul o problemă de importanță națională, și cere noi planuri zonale în locurile cu monumente istorice.
„Eu vă anunț că nu mai semnez și nu particip în Comisie la nicio discuție în ceea ce privește o clădire pe planul zonal Centru Pitești, pentru că este un plan zonal clar corupt de alte interese decât interesul piteștenilor și interesul național. Am făcut și o plângere prealabilă, o să facem și un proces pe treaba asta. Acest plan zonal trebuie urgent anulat și făcut unul nou. În toate zonele unde aveți monumente istorice sau situri arheologice trebuie făcute planuri zonale de zonă protejată. Abia după ce aveți planurile de zonă protejată puteți să le puneți într-un plan zonal pentru o dezvoltare imobiliară dacă răspunde Ministerul Culturii și primește un aviz favorabil. Nu o să mă convingeți niciodată cu astfel de hârtii în care îmi spuneți că imobilul la care faceți referire nu se află în zona protejată cu valoare istorico-arhitecturală și eu vă dau hârtia de la Institutul Național de Patrimoniu care spune că este din 1961 în una dintre cele mai importante zone arheologice din România de importanță națională”.
Explicația venită în timpul ședinței din partea Direcției Arhitect-Șef a fost că „zona de protecție a monumentelor istorice” și „zona protejată construită”, de care a întrebat în solicitare, sunt lucruri diferite și de aceea a primit acel răspuns.
Citește și Juristul hărţuit de directorul APIA Argeş vorbeşte despre teroarea de la serviciu
0 Comentarii