# Convorbiri neconvenţionale  cu doctorul Tiberiu Stănescu

# Medicul încearcă să vindece cu ce are. Dar dispune el de tot ce îi trebuie? Medicamente suficiente în spitale? Accesibile şi de bună calitate în farmacii?
– Nu se poate vorbi de o criză permanentă de medicamente în spitalele româneşti. Pentru patologia obişnuită pe diverse specialităţi există suficiente medicamente. Înainte de 1989 era o criză pemanentă de medicamente în tot sistemul sanitar românesc. Au mai lipsit, pe scurte perioade de timp, unele medicamente performante în Hematologie şi Oncologie, pentru că probabil că sunt scumpe şi nu totdeauna s-au putut onora la timp comenzile făcute. Medicamentele alopate, aflate în sistemul farmaceutic de stat, sunt de bună calitate; ele sunt puse în circulaţie numai după studii de durată pe eşantioane mari de pacienţi, cu asumarea efectelor secundare ale lor.

# Ce părere aveţi despre firmele fantomă, care oferă servicii sanitare şi medicamente în apartamente de hotel, închiriate cu ora? De vânzarea medicamentelor fără control? De autenticitatea şi calitatea lor?
– De vină pentru existenţa unor firme fantomă pe teritoriul României este numai statul român, în speţă guvernele ce s-au succedat după 1989. Din câte ştim, camere de hotel închiriate cu ora există în toată lumea, dar pentru alte practici lumeşti. Ştim cu toţii că la nivel naţional avem organe de control pe toate activităţile, superplătite, ca şi pentru recuperarea prejudiciilor la furtul din avutul ţării (şi mai bine plătite), care nu îşi fac datoria. Cei care tolerează  frauda sunt părtaşi la fraudă, dar nimeni nu îi trage la răspundere. De ce înainte de 1989 nu existau la noi astfel de firme? O mare parte de vină  o au şi oamenii creduli, în stare de inflaţie în România de azi, care cumpără până ajung la sapă de lemn, tot felul de medicamente contrafacute, unele dintre ele vândute ”pe sub mână”.
# Dar de aşa-zişii energoterapeuţi, de vindecători cu leacuri băbeşti, de descântători, de tămăduitori dupa ureche? Despre ghicitoarele care află orice boală, fără analize şi investigaţii? Şi tratează totul fără ezitare?
– Şi aici vina o  poartă aparatul de stat. Mass-media de astăzi (majoritatea canalelor TV!!) au emisiuni frecvente la orele de maximă audienţă care prezintă diverşi „vindecători”care recomandă o mulţime de leacuri miraculoase. Probabil că preţul plătit pe astfel de vindecători şi ghicitori în astre şi reclamele produselor lor şi persoanele „vindicate” încercând să ne convingă, este substanţial. Supărarea mea este că locuitorii frumoasei noastre ţări  „săraca ţară bogată”, încet, încet îşi pierd înţelepciunea recunoscută a neamului, se îndepărtează de normalul ortodox şi lasă imaginaţia să calce pe poteci încurcate, către nu se ştie unde vor ajunge, cine ştie când.
# Cum e cu: „aşa a fost să fie!”? Îşi poate acoperi un medic greşelile  sau eşecurile cu această fatalitate?
– Nu îmi amintesc să fi auzit această expresie din gura unui confrate care a avut şi recunoscut eşecuri terapeutice. Ar fi ireal ca un medic să aibă numai victorii pe câmpul de luptă contra bolilor. Şi nu se poate numi eşec sfârşitul unui pacient îngrijit pentru o boală incurabilă sau un accident sever. Necazul este că numai noi trebuie să dăm socoteală de nereuşite în practica medicală. Magistraţii şi oamenii politici, care greşesc cu „ghiotura” în deciziile lor în majoritate sancţionate de organismele europene, nu răspund niciodată pentru ele. Şi nici opinia publică nu-i condamnă apăsat în vreme ce au mitralierele aţintite către medici, deşi cel mai mult bine primesc de la aceştia din urmă.