Deşi autorităţile judeţene, în frunte cu preşedintele CJ – doctorul Dan Manu, îşi fac planuri de reabilitare şi modernizare a Spitalului Judeţean Argeş pe baza unor proiecte finanţate cu bani europeni, se pare că acest lucru nu poate fi pus în practică. De ce? Din simplul motiv că unitatea sanitară este încadrată în clasa a treia de risc seismic (pe o scară de la I la IV) şi prin urmare nu îndeplineşte criteriile de eligibilitate pentru accesarea fondurilor europene.

Managerul Aurelian Gheorghe: „Preocuparea noastră principală este consolidarea spitalului”

Dan Manu, preşedintele CJ Argeş, afirma recent că Spitalul Judeţean este „prioritate 0 în domeniul sănătăţii” şi că în luna decembrie, la Ministerul Dezvoltării a fost avansată solicitarea de finanţare a un proiect vizând două coordonate, respectiv modernizarea spaţiului actual în aşa fel încât fiecare salon să aibă grup sanitar propriu şi extinderea actualului spaţiu al unităţii sanitare. Demersuri la Ministerul Sănătăţii şi la Ministerul Dezvoltării pentru obţinerea fondurilor necesare reabilitării spitalului s-au făcut într-adevăr, numai că acestea nu au avut nicio finalitate deocamdată.
Potrivit managerului Spitalului Judeţean, Aurelian Gheorghe, în răspunsul primit de la Ministerul Dezvoltării se arată că unitatea sanitară nu respectă criteriile de eligibilitate pentru finanţarea din fonduri europene, fiind vorba de o construcţie încadrată de experţii în domeniu în clasa III de risc seismic. Ori această încadrare în clasa III de risc seismic corespunde construcţiilor la care sunt aşteptate degradări structurale care nu afectează semnificativ siguranţa structurală, dar la care degradările elementelor nestructurale pot fi importante. Aşa se face că modernizarea Spitalului Judeţean şi, mai ales, creşterea eficienţei energetice a clădirii, nu poate fi finanţată din bani europeni. „La ora actuală, preocuparea noastră principală este consolidarea spitalului. Spitalul Judeţean a fost construit în 1973, iar normele de proiectare s-au modificat după cutremurul din 1977”, ne-a declarat managerul Aurelian Gheorghe. Întrebat ce s-ar putea întâmpla cu clădirea spitalului în cazul unui cutremur de mare magnitudine, acesta s-a eschivat să dea un răspuns concret, afirmând doar că e posibil „să se desprindă câte ceva”. Să fie vorba oare de tencuiala scorojită din unele secţii? De bucăţile de faianţă de pe pereţi care deja au început să dispară? Sau de tunelul ce face legătura prin subteran între blocul alimentar şi clădirea spitalului, pe care angajaţii se feresc să îl tranziteze de frică să nu se prăbuşească peste ei? 

Unitatea sanitară a dispărut de pe lista clădirilor cu risc seismic aflate în atenţia pompierilor

Deşi în urmă cu mai bine de un an, autorităţile judeţene (pe atunci preşedinte al Consiliului Judeţean era Florin Tecău) anunţau faptul că Spitalul Judeţean Argeş a fost încadrat în categoria clădirilor cu grad III de risc seismic, în mod inexplicabil astăzi nu se mai află pe lista construcţiilor de acest gen. Printr-o adresă oficială a Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă ni s-a comunicat că doar patru instituţii publice din Piteşti sunt încadrate în categoria clădirilor cu risc seismic, iar Spitalul Judeţean Argeş nu se află printre acestea. Cele patru clădiri pe care pompierii argeşeni le au în vizor şi care riscă să fie avariate în cazul unui cutremur de mare magnitudine sunt sediul Direcţiei pentru Agricultură Argeş – încadrată în clasa II de risc seismic, sediul Direcţiei Judeţene pentru Sport şi Tineret Argeş şi al Agenţiei Judeţene pentru Plăţi şi Inspecţia Socială Argeş, încadrate în clasa III de risc seismic, respectiv clădirea Inspectoratului Teritorial pentru Calitatea Seminţelor şi Materialului Săditor Argeş – clasa IV de risc seismic. Mai facem precizarea că ISU Argeş a obţinut această listă de la Inspectoratul de Stat în Construcţii, instituţia abilitată pentru expertizarea tehnică şi încadrarea clădirilor în clase de risc seismic.