# Exclusivitate. Concluzii halucinante în controlul Inspecţiei Judiciare a CSM. În luna aprilie a acestui an, Judecătoria Câmpulung a fost ţinta unui control efectuat de Inspecţia judiciară din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii, iar săptămâna trecută am intrat în posesia rezultatelor acestui control. Totul a pornit de la o sesizare primită pe 13 februarie a.c, prin care s-au cerut verificări privind eficienţa managerială şi modul de îndeplinire a atribuţiilor de către conducerea instanţei muscelene. Iar raportul final întocmit de către Direcţia de Inspecţie Judiciară scoate la iveală probleme de o gravitate excepțională. Printre acestea și dispensa dată șoferului Judecătoriei de a opera, dacă vă vine să credeți, în sistemul informatic ECRIS. Și șoferul nu s-a jucat. Și-a luat rolul în serios și a fixat sau modificat termene de judecată, ba chiar a alcătuit, și nu o dată, componența nominală a completelor de judecată. Așa ceva chiar e de Guiness Book.
Șoferul Judecătoriei a operat de 1333 ori în sistemul informatic
La fel ca la instanța din Pitești, după „seismul Gabriel Apostol” ce a condus finalmente la înlocuirea președintei Georgeta Ionescu, și judecătorii de la Câmpulung au decis să cheme Inspecţia Judiciară. Iar asta s-a întâmplat după ce judecătorul Ana Denis Oprea l-a înlocuit pe Tudor Avram la conducerea instanţei. O primă problemă a fost identificată în constituirea şi componenţa completelor de judecată. Situaţia a fost remediată de către noul preşedinte, Ana Denis Oprea, dar cu consecinţa nemulţumirii celorlalţi judecători. Oricum, controlul a scos la iveală abateri în ceea ce priveşte constituirea completelor de judecată, luarea măsurilor pentru buna desfăşurare a activităţii în vacanţa judecătorească, modul de repartizare a cauzelor către completele specializate de fond funciar şi modul de întocmire a planificărilor. „S-au mai constatat anumite disfuncţionalităţi şi în ceea ce priveşte ataşarea în sistemul ECRIS a obiectelor repartizate pe lista fiecărui complet de judecată. (…) Cu privire la procedura repartizării aleatorii s-a constatat şi că în anul 2013 s-au acordat permisiuni din grupul „control total”, în sistemul ECRIS, mai multor persoane din cadrul personalului auxiliar care, conform atribuţiilor, nu trebuiau să deţină o astfel de permisiune. Cel mai elocvent exemplu este cel al acordării unor drepturi de utilizator în aplicaţia informatică ECRIS şoferului Judecătoriei Câmpulung – domnul Dan Dumitru Balea – care a accesat în mod repetat sistemul ECRIS. Din raportul întocmit de Compartimentul Informatică al Tribunalului Argeş la solicitarea echipei de inspectori, rezultă că domnul Balea a efectuat în anul 2013, în sistemul ECRIS, un număr total de 1.333 operaţiuni de adăugare, modificare şi ştergere. Menţionăm că în raportul informatic nu au fost incluse şi accesările referitoare la consultarea unor dosare sau documente din dosare, efectuate de către aceeaşi persoană, întrucât numărul operaţiunilor era foarte mare. Din verificările efectuate prin sondaj cu privire la aceste accesări şi din raportul întocmit de Compartimentul Informatică al Tribunalului Argeş rezultă că domnul D.D.B. efectua în sistemul ECRIS operaţiuni care erau de competenţa grefierilor arhivari sau registratori, deşi nu avea delegate asemenea atribuţii (cum ar fi adăugări şi modificări ale termenelor de judecată, modificări ale componenţei nominale a completelor, modificări ale menţiunilor referitoare la documentele din dosar, emitere de citații sau de comunicări ale hotărârilor judecătoreşti, etc.). Drepturile respective au fost retrase la cererea noului preşedinte al instanţei, Ana Denis Oprea, conform procesului-verbal din data de 17 ianuarie 2014, acordându-se permisiuni personalului, doar în limita atribuţiilor de serviciu ale fiecărei persoane”.
Dosare date la liber, fără legitimare
Ceva probleme au fost identificate şi în organizarea, funcţionarea compartimentelor auxiliare şi evidenţa activităţii instanţei. Cităm: „Studierea dosarelor se realizează, în general, pe baza unei cereri care ulterior se depune la dosarul cauzei şi a unui act care să ateste identitatea solicitantului. Cu privire la acest ultim aspect, s-a constatat că experţilor judiciari care prezintă adresa de numire emisă de instanţă precum şi avocaţilor care sunt cunoscuţi de personalul de la compartimentul de arhivă şi registratură al instanţei, nu li se solicită în toate situaţiile legitimarea şi nici nu depun cereri pentru studiu. În privinţa eliberării copiilor legalizate şi a actelor din dosare s-a constatat că în situaţiile în care aparatul de fotocopiat, aflat în exploatarea unui prestator de servicii privat, amplasat în incinta instanţei nu funcţionează, este acceptată şi metoda realizării de copii ale unor înscrisuri aflate la dosarul cauzei prin fotografiere cu aparatul telefonic, această împrejurare fiind înregistrată, informal, într-un registru ad-hoc nestandardizat (caiet); de altfel, în acest registru sunt consemnate toate cazurile de copiere. Au fost identificate cazuri în care dosarele sunt lăsate, nesupravegheate, la aparatul de tip xerox pentru efectuarea copiilor solicitate. Tot pe un caiet se ţine evidenţa acestor cazuri în care este menţionată identitatea solicitantului”.
Un preşedinte cu dispreţ
Atunci când au fost puse sub atenţie comunicarea şi comportamentul conducerii cu ceilalţi judecători, în mod evident anul 2013 a fost unul bun, preşedintele Tudor Avram şi vicepreşedintele Otilia Vişoiu având o relaţie bună cu colegii de instanţă. Dar „în privinţa personalului auxiliar, o parte din acesta a apreciat că a existat un grup din această categorie de personal care era favorizată de preşedinte şi chiar că au existat discuţii în comunitate cu privire la faptul că anumiţi membri ai personalului auxiliar urmau să fie concediaţi, pentru a fi aduse în loc persoane agreate. De asemenea, unii membri ai personalului auxiliar au arătat că preşedintele nu a manifestat compasiune cu privire la problemele de sănătate sau alte probleme familiale grave ale personalului care nu era în grupul agreat, făcând concesii doar persoanelor din grupul favorizat”. Apoi, în 2014, odată cu schimbarea conducerii, a apărut criza generată în special prin „demisiile membrilor Colegiului de conducere şi ale membrilor Comisiei de evaluare, corelate cu faptul că în prima fază, judecătorii instanţei nu au conlucrat cu noua conducere pentru constituirea Colegiului de conducere, reuşindu-se constituirea acestui organ colegial doar după vizita unor membri ai Consiliului Superior al Magistraturii”.
Cu asemenea probleme ca cele prezentate mai sus era clar că Ana Denis Oprea are un început de mandat greu. Raportul inspectorilor a evidenţiat opiniile judecătorilor conform cărora „procesul de comunicare desfăşurat de preşedinte în cadrul instanţei este unul unilateral, preponderent descendent şi sub formă scrisă, caracteristici ce sunt atribute ale unui management autoritar. Din discuţiile purtate cu judecătorii instanţei rezultă că, în esenţă, ceea ce i se reproşează doamnei judecător A.D.O. sub aspectul comunicării este utilizarea unui limbaj insinuant, prin care nu jigneşte direct, dar prin care manifestă superioritate şi dispreţ faţă de interlocutor (care uneori se simte umilit) şi lipsă de interes faţă de părerea acestuia. De asemenea, judecătorii instanţei, în majoritatea lor, reproşează actualului preşedinte că nu are comportament empatic, că are tendinţa de a corecta mereu interlocutorul, că nu acceptă opinii contrare celei proprii, că nu mai recunoaşte conţinutul discuţiilor purtate sau le denaturează sensul şi că înţelege să comunice numai în scris, evitând dialogul”.
„Preşedintele acordă prioritate zvonurilor”
Inspectorii au exemplificat atitudinea preşedintelui faţă de ceilalţi magistraţi prin cele întâmplate în cadrul unei şedinţe a Adunării generale a judecătorilor, dar şi printr-un episod halucinant: „Tot ca exemplu al utilizării motivării negative poate fi menţionată şi împrejurarea că preşedintele instanţei a cerut unor grefieri să dea note explicative cu privire la conţinutul discuţiilor pe care le-au avut pe holul instanţei cu fostul preşedinte – domnul judecător Tudor Avram (notele explicative date de două grefiere în data de 7.02.2014)”. Mai mult, judecătorii au reclamat faptul că preşedintele „acordă prioritate informaţiilor (zvonuri) primite prin canale informale”.
Finalmente, Inspecția Judiciară a dispus efectuarea unui control pentru verificarea modului de remediere a deficienţelor constatate, într-un termen de 6 luni de la data aprobării prezentului raport, urmând ca Inspecţia Judiciară să prezinte Consiliului Superior al Magistraturii concluziile referitoare la remedierea deficienţelor.
Cătălin Ion Butoiu
0 Comentarii