Web Analytics
scris luni, 15.08.2022

Simona Bucura Oprescu – mesaj de Sfรขnta Maria

๐‘จ๐’…๐’๐’“๐’Ž๐’Š๐’“๐’†๐’‚ ๐‘ด๐’‚๐’Š๐’„๐’Š๐’Š ๐‘ซ๐’๐’Ž๐’๐’–๐’๐’–๐’Š ๐’†๐’”๐’•๐’† ๐’„๐’†๐’‚ ๐’Ž๐’‚๐’Š ๐’—๐’†๐’„๐’‰๐’† ๐’”๐’‚ฬ†๐’“๐’ƒ๐’‚ฬ†๐’•๐’๐’‚๐’“๐’† ๐’Šฬ‚๐’๐’„๐’‰๐’Š๐’๐’‚๐’•๐’‚ฬ† ๐‘บ๐’‡๐’Š๐’๐’•๐’†๐’Š ๐‘ญ๐’†๐’„๐’Š๐’๐’‚๐’“๐’† ๐‘ด๐’‚๐’“๐’Š๐’‚, โ€œ๐‘บ๐’‚ฬ‚๐’๐’•๐’‚ฬ†๐’Ž๐’‚ฬ†๐’“๐’Š๐’‚ ๐‘ด๐’‚๐’“๐’† ๐’‡๐’Š๐’Š๐’๐’… ๐’„๐’†๐’‚ ๐’Ž๐’‚๐’Š ๐’Šฬ‚๐’๐’…๐’“๐’‚ฬ†๐’ˆ๐’Š๐’•๐’‚ฬ† ๐’…๐’Š๐’—๐’Š๐’๐’Š๐’•๐’‚๐’•๐’† ๐’‡๐’†๐’Ž๐’Š๐’๐’Š๐’๐’‚ฬ† ๐’‚ ๐‘ท๐’‚๐’๐’•๐’†๐’๐’๐’–๐’๐’–๐’Š ๐’“๐’๐’Ž๐’‚ฬ‚๐’๐’†๐’”๐’„โ€, ๐’„๐’๐’๐’‡๐’๐’“๐’Ž ๐’†๐’•๐’๐’๐’ˆ๐’“๐’‚๐’‡๐’–๐’๐’–๐’Š ๐‘ฐ๐’๐’ ๐‘ฎ๐’‰๐’Š๐’๐’๐’Š๐’–.

Simona Bucura Oprescu – mesaj de Sfรขnta Maria

๐‘ฝ๐’‚ฬ† ๐’Š๐’๐’—๐’Š๐’• ๐’”๐’‚ฬ† ๐’๐’†๐’„๐’•๐’–๐’“๐’‚๐’•ฬฆ๐’Š ๐’Ž๐’‚๐’Š ๐’‹๐’๐’” ๐’‘๐’† ๐’‚๐’„๐’†๐’‚๐’”๐’•๐’‚ฬ† ๐’•๐’†๐’Ž๐’‚ฬ† ๐’–๐’ ๐’•๐’†๐’™๐’• ๐’Ž๐’Š๐’๐’–๐’๐’‚๐’• ๐’…๐’Š๐’ ๐’‘๐’–๐’ƒ๐’๐’Š๐’„๐’‚๐’•ฬฆ๐’Š๐’‚ โ€œ๐‘ฝ๐’‚๐’•๐’“๐’‚ ๐‘ด๐’†๐’”ฬฆ๐’•๐’†๐’“๐’Š๐’๐’๐’“ ๐’”ฬฆ๐’Š ๐‘ช๐’“๐’†๐’‚๐’•๐’๐’“๐’Š๐’๐’๐’“ ๐’…๐’† ๐‘ท๐’‚๐’•๐’“๐’Š๐’Ž๐’๐’๐’Š๐’–โ€, ๐’•๐’†๐’™๐’• ๐’„๐’‚๐’“๐’† ๐’“๐’†๐’๐’†๐’—๐’‚ฬ† ๐’‘๐’“๐’๐’‡๐’–๐’๐’…๐’‚ ๐’Šฬ‚๐’Ž๐’‘๐’๐’†๐’•๐’Š๐’“๐’† ๐’‚ ๐’„๐’“๐’†๐’…๐’Š๐’๐’•ฬฆ๐’†๐’Š ๐’„๐’– ๐’•๐’“๐’‚๐’…๐’Š๐’•ฬฆ๐’Š๐’Š๐’๐’† ๐’‚๐’๐’„๐’†๐’”๐’•๐’“๐’‚๐’๐’† ๐’‚๐’๐’† ๐’๐’†๐’‚๐’Ž๐’–๐’๐’–๐’Š ๐’“๐’๐’Ž๐’‚ฬ‚๐’๐’†๐’”๐’„!

๐‘ญ๐’Š๐’† ๐’„๐’‚ ๐’Ž๐’‚๐’“๐’†๐’‚ ๐’”๐’‚ฬ†๐’“๐’ƒ๐’‚ฬ†๐’•๐’๐’‚๐’“๐’† ๐’…๐’† ๐’‚๐’”๐’•๐’‚ฬ†๐’›๐’Š ๐’”๐’‚ฬ† ๐’—๐’‚ฬ† ๐’…๐’†๐’‚ ๐’‘๐’–๐’•๐’†๐’“๐’† ๐’…๐’† ๐’‚ ๐’Ž๐’†๐’“๐’ˆ๐’† ๐’Ž๐’‚๐’Š ๐’…๐’†๐’‘๐’‚๐’“๐’•๐’†, ๐’”๐’‚ฬ† ๐’—๐’‚ฬ† ๐’‚๐’…๐’–๐’„๐’‚ฬ† ๐’๐’Š๐’๐’Š๐’”ฬฆ๐’•๐’† ๐’Šฬ‚๐’ ๐’”๐’–๐’‡๐’๐’†๐’•๐’†, ๐’‚๐’“๐’Ž๐’๐’๐’Š๐’† ๐’Šฬ‚๐’ ๐’„๐’‚ฬ†๐’Ž๐’Š๐’ ๐’”ฬฆ๐’Š ๐’”๐’‚ฬ†๐’๐’‚ฬ†๐’•๐’‚๐’•๐’†!

๐’๐’Š ๐’ƒ๐’Š๐’๐’†๐’„๐’–๐’—๐’‚ฬ‚๐’๐’•๐’‚๐’•๐’‚ฬ† ๐’•๐’–๐’•๐’–๐’“๐’๐’“!

Citeศ™te ศ™i: Tradiศ›ii ศ™i obiceiuri de Sfรขnta Maria Mare

โ€œSรขntฤƒmฤƒria Mare โ€“ cea mai รฎndrฤƒgitฤƒ divinitate femininฤƒ a Panteonului romรขnesc

La trecerea de la varฤƒ la toamnฤƒ calendarul popular pฤƒstreazฤƒ amintirea unui strฤƒvechi รฎnceput de an, marcat de moartea ลŸi renaศ™terea Zeiศ›ei Mumฤƒ, evenimente peste care Biserica creศ™tinฤƒ a suprapus moartea (adormirea) ลŸi naศ™terea Fecioarei Maria.

Aศ™a cum aratฤƒ ion Ghinoiu รฎn lucrarea Sฤƒrbฤƒtori ศ™i obiceiuri romรขneศ™ti, inversรขnd evenimentele care deschid ลŸi รฎnchid viaลฃa Sfintei, mai รฎntรขi moartea (15 august) ลŸi apoi naศ™terea (8 septembrie), Biserica creศ™tinฤƒ a preluat, de fapt, modelul preistoric: moare mai รฎntรขi reprezentarea miticฤƒ ajunsฤƒ la vรขrsta senectuศ›ii, รฎn cazul de faศ›ฤƒ Sรขntฤƒmฤƒria Mare, ลŸi apoi se naศ™te Sรขntฤƒmฤƒria Micฤƒ. Cele douฤƒ Sรขntฤƒmฤƒrii รฎncadreazฤƒ calendaristic Anul Nou Biblic (1 septembrie), presupusa Facere a lumii (anul 5508 รฎ. H.). Multe din trฤƒsฤƒturi specifice Anului Nou Biblic ลŸi ale mitului creaศ›iei paterne a Lumii au fost preluate de Sรขntฤƒmฤƒriile romรขneลŸti, purtฤƒtoare ale mitului creaศ›iei materne a Lumii.

รŽn ceea ce priveศ™te Sรขntฤƒmฤƒria Mare, prฤƒznuitฤƒ รฎn 15 august, aceasta este precedatฤƒ de un post de 2 sฤƒptฤƒmรขni considerat a fi tot aศ™a de mare ca ศ™i postul mare de dinaintea Paศ™telui.

Citeศ™te ศ™i: Forศ›ele Navale Romรขne sฤƒrbฤƒtoresc Ziua Marinei

Postul Sรขntฤƒmฤƒriei a fost descris de Tudor Panfile รฎn lucrarea Sฤƒrbฤƒtorile de toamnฤƒ ศ™i postul Crฤƒciunului. Studiu etnografic (1914), pentru รฎnceput fiind reliefate obiceiuri din fostul judeศ› Muscel (care cuprindea partea esticฤƒ din actualul judeศ› Argeศ™ ศ™i comunele Malu cu Flori, Vฤƒleni-Dรขmboviศ›a ศ™i Pucheni aflate รฎn prezent รฎn judeศ›ul Dรขmboviศ›a), dupฤƒ cum urmeazฤƒ: โ€žรŽn acest post nu se mฤƒnรขncฤƒ nici chiar mรขncฤƒri prฤƒjite cu untdelemn, iar deslegarea la peศ™te nu-i decรขt o singurฤƒ zi, Probejenia, cฤƒci Postul Sรขntฤƒ-Mariei este rupt din Paresemi (Postul Mare n.n.). E credinศ›ฤƒ cฤƒ la รฎnceput postul Paศ™tilor era de nouฤƒ sฤƒptฤƒmรขni, dar vฤƒzรขndu-se cฤƒ e prea lung ศ™i prea sฤƒrฤƒcฤƒcios, aศ™a cฤƒ oamenii ieศ™eau prea slabi รฎn primฤƒvarฤƒ, cรขnd trebuia sฤƒ se dea totul muncilor, s-a micศ™orat acest post cu douฤƒ sฤƒptฤƒmรขni ศ™i s-au pus aceste zile de post รฎnaintea Sรขntฤƒ-Mฤƒriei Mari, cรขnd e belศ™ug de legume ศ™i zarzavaturiโ€.

Potrivit etnografului Ion Ghinoiu, โ€žSรขntฤƒmฤƒria Mare este cea mai รฎndrฤƒgitฤƒ divinitate femininฤƒ a Panteonului romรขnesc, invocatฤƒ ลŸi astฤƒzi de fete pentru grฤƒbirea cฤƒsฤƒtoriei, de femei pentru uศ™urarea naศ™terii, de pฤƒgubiศ›i pentru prinderea hoศ›ilor, de descรขntฤƒtoare pentru vindecarea bolilor etc. Ea are trฤƒsฤƒturile Nฤƒscฤƒtoarei, a Marii Zeiลฃe neolitice, invocatฤƒ รฎn momentele de grea cumpฤƒnฤƒ ale omuluiโ€.

Sรขntฤƒmฤƒria Mare este un prilej de pelerinaj ศ™i, totodatฤƒ, de pomenire a sufletelor celor morศ›i. Aศ™a cum aratฤƒ Tutore Panfile รฎn studiul sฤƒu etnografic, โ€ždimineaศ›a, femeile merg la bisericฤƒ ศ™i รฎmpart struguri la sฤƒraci pentru sufletul morศ›ilor. Tot astfel se dau ศ™i prune coapte; asemenea prin Bucovina ศ™i pฤƒrศ›ile Moldovei de sus, gospodinele aduc la bisericฤƒ faguri de miere. รŽn de obศ™te, cu acest prilej merg ศ™i pe la cimitire ศ™i-ศ™i tฤƒmรขiazฤƒ morศ›ii familiilor lor. Prasnice pentru aceศ™ti rฤƒposaศ›i se fac atรขt รฎn dimineaศ›a Sรขmbetei de dinaintea Sรขntฤƒ-Mฤƒriei, cรขt ศ™i a doua zi dupฤƒ, mai ales dacฤƒ aceศ™ti morศ›i sunt proveniศ›i din รฎnecaศ›i, arศ™i, mรขncaศ›i de lupi, ศ™i alte cumpeneโ€.

Citeศ™te ศ™i: Klaus Iohannis va participa la manifestฤƒrile de Ziua Marinei, รฎn Portul Militar Constanลฃa

Credinศ›e ศ™i obiceiuri asemฤƒnฤƒtoare sunt รฎntรขlnite ศ™i รฎn alte zone etnografice cum sunt: ศšinutul Pฤƒdurenilor, Tara Zarandului, ศšinutul Orฤƒศ™tiei ลŸi Banat. รŽn lucrarea Anotimpuri magico-religioase. Schiศ›e etnografice, Marcel Lapteศ™ aratฤƒ cฤƒ รฎn satele din zona etnofolcloricฤƒ a Orฤƒศ™tiei, ziua era importantฤƒ ca celebrare a sufletelor morศ›ilor despre care se credea cฤƒ s-ar รฎntoarce noaptea acasฤƒ pentru a fi ospฤƒtaศ›i de cei vii. Astfel, femeile din Mฤƒrtineศ™ti mergeau la bisericฤƒ cu โ€žcoliva de pomanฤƒโ€ (รฎn special colฤƒcei ศ™i vinars), โ€žpรขntru ฤƒi morศ›i din familie, daโ€™ ศ™i din tฤƒt satuโ€™, iarฤƒ la icoana Sfintei Mฤƒrii puneam multe flori cรขteva din ele le aduceau acasฤƒ de le puneam la grindฤƒ sฤƒ se uศ™te cฤƒ erau ฤƒle mai bune de leacโ€, aศ™a cum spunea o bฤƒtrรขnฤƒ din sat.

รŽn aceastฤƒ zi se culegea nฤƒvalnicul, o plantฤƒ care creศ™te รฎn pฤƒduri, รฎn locuri ascunse, cunoscute doar de femeile vรขrstnice. Nฤƒvalnicul, cunoscut ศ™i sub denumirea de limba cerbului, nu este numai o plantฤƒ de leac, ci ศ™i una magicฤƒ, de dragoste.

Dupฤƒ cum รฎl descrie Tudor Panfile, nฤƒvalnicul este buruianฤƒ de dragoste pentru leac, care creศ™te prin pฤƒduri pe vetre anume ศ™tiute de babe fฤƒcฤƒtoare de ยซlumea dragฤƒยป. Ritualul de culegere a plantei este prezentat dupฤƒ cum urmeazฤƒ: โ€žDe Sรขntฤƒmฤƒria Mare, de obiceiu, se duce vreo babฤƒ de acestea รฎn zori la pฤƒdure: ศ™i รฎmpreunฤƒ cu ea merge tineret mult chiuind: ยซuiu-iu-iu-iu!ยป. Supฤƒrat, nu se cade nimeni sฤƒ meargฤƒ la o aศ™a iscodire, care cere veselie ศ™i voie bunฤƒ. Duc รฎn mรขnฤƒ mai cu samฤƒ zahฤƒr ศ™i pe lรขngฤƒ altele, zice baba cea รฎmbrฤƒcatฤƒ รฎn frumoasฤƒ cฤƒmeศ™ฤƒ albฤƒ: โ€“ Cum nฤƒvฤƒleศ™te lumea la zahฤƒr, aศ™a sฤƒ nฤƒvฤƒleascฤƒ ศ™i dragosteaโ€™n casฤƒ la mine! De obiceiu se chiuie mai tare, cรขnd se dฤƒ cu ochii de buruiana dragostei, adicฤƒ a nฤƒzdrฤƒvanului ศ™i frumosului Nฤƒvalnicโ€.

Dacฤƒ sฤƒrbฤƒtoarea avea semnificaศ›ia pomenirii morศ›ilor ศ™i a pomenilor date pentru cei รฎn viaศ›ฤƒ, aceeaศ™i mare importanศ›ฤƒ o are Sรขntฤƒmฤƒria Mare รฎn viaลฃa cotidianฤƒ a familiei ศ›ฤƒrฤƒneศ™ti. Se mai pฤƒstreazฤƒ ศ™i astฤƒzi precepte, dar ศ™i interdicศ›ii, legate de aceastฤƒ zi, pentru bunul mers al vieศ›ii ศ™i treburilor, ca apฤƒrฤƒtoare de rele ศ™i durere, oraculare, prevederi meteorologice ศ™i multe altele din universul comunitฤƒศ›ilor rurale. รŽn ศšara Zarandului, bฤƒtrรขnele considerau ziua Adormirii Maicii Domnului, ca cea mai importantฤƒ pentru alungarea spiritelor rele ce puteau impieta naศ™terea โ€žunor muieri mai slabe ศ™i neศ™tiutoareโ€, pentru cฤƒ โ€žo datฤƒ cu Adormirea Maicii sฤƒ fฤƒceau leacuri bune, cฤƒ diavolii erau fฤƒrฤƒ putereโ€. Sฤƒrbฤƒtoarea avea un mare prestigiu ศ™i รฎn comunitฤƒศ›ile momรขrlane din Valea Jiului. De Sรขntฤƒmฤƒrie Mare, ศ›ฤƒranii, dupฤƒ ce dis de dimineaศ›ฤƒ, รฎnainte de rฤƒsฤƒritul soarelui, se spฤƒlau cu apฤƒ neรฎnceputฤƒ, se รฎnchinau la icoana Maicii Domnului ศ™i-i cereau sฤƒ le dea belศ™ug ศ™i manฤƒ la animale iar pe lupi ศ™i urศ™i sฤƒ-i ศ›inฤƒ departe de stรขne. Ciobanii urmau acelaศ™i ritual ce se รฎncheia cu lovirea bรขtei รฎn pฤƒmรขnt de ศ™apte oriโ€.

Tot legat de viaศ›a ciobanilor, Tudor Panfile a cules un cรขntec argeศ™ean care aratฤƒ cฤƒ este ศ™i vremea cรขnd turmele รฎncep sฤƒ coboare de la munte:

โ€žSฤƒraci brazi รฎncetinaศ›i,

Voi la ce vฤƒ legฤƒnaศ›i?

Cum sฤƒ nu ne legฤƒnฤƒm

Cรขnd noi singuri rฤƒmรขnem!

La Sรขntฤƒmฤƒria mare

Tulesc oile devale

ศ˜i rฤƒmรขn stรขnele goale;

Rฤƒmรขn stรขni

Fฤƒrฤƒ stฤƒpรขni,

Strunguศ›e

Fฤƒrฤƒ oiศ›e,

Scaune fฤƒrฤƒ bฤƒciศ›e,

Izvoare

Fฤƒrโ€™ de mioareโ€.

Pentru cฤƒ รฎn aceastฤƒ perioadฤƒ rodul viilor รฎncepe sฤƒ dea รฎn copt, se obiศ™nuieศ™te ca de Sรขntฤƒmฤƒria Mare sฤƒ fie tocmiศ›i pรขndarii รฎn vii ลŸi se iau mฤƒsuri de protecศ›ie magicฤƒ a podgoriilor รฎmpotriva pฤƒsฤƒrilor (โ€žlegatul cioculuiโ€, pentru a nu mai putea strica boabele de struguri). Despre gustoศ™ii ศ™i frumoศ™ii struguri din aceastฤƒ perioadฤƒ se pomeneศ™te ศ™i รฎn unele descรขntece:

โ€žIar N. sฤƒ rฤƒmรขie curat,

Luminat,

Ca steaua din cer,

Ca roua de pe cรขmp,

Ca strugurii din vie,

รŽn ziua de Sรขntฤƒmฤƒrieโ€.

รŽn popor, Sรขntฤƒmฤƒria Mare este consideratฤƒ a fi ศ™i hotarul dintre lunile cฤƒlduroase ศ™i cele rฤƒcoroase. Este ziua care ne anunศ›ฤƒ cฤƒ vara este pe sfรขrศ™ite. Din acest motiv exista un obicei vestimentar, respectat pretutindeni, care รฎi obliga pe bฤƒrbaศ›i sฤƒ poarte cฤƒciulฤƒ รฎntre Sรขntฤƒmฤƒrie ศ™i Sรขngeorz. Cei care uitau sฤƒ-ศ™i schimbe pฤƒlฤƒria cu cฤƒciula la aceastฤƒ datฤƒ era atenศ›ionaศ›i prin zicala: โ€A venit Sรขntฤƒmฤƒrie,/ Te-aiโ€ฆ รฎn pฤƒlฤƒrie!โ€

Sฤƒtenii din Valea Mureศ™ului de la bazinul Streiului ศ™i pรขnฤƒ la Zam cred cฤƒ dacฤƒ รฎnfloresc trandafirii pe la Sรขntฤƒmฤƒrie โ€žtoamna va fi lungฤƒ ศ™i cu multฤƒ roadฤƒ รฎn liveziโ€.

Sfรขnta Maria este consideratฤƒ ศ™i ocrotitoarea marinarilor de pretutindeni, drept pentru care, la 15 august, se sฤƒrbฤƒtoreศ™te ศ™i Ziua Marinei Romรขne. Ca urmare, la malul mฤƒrii, dar ลŸi รฎn oraศ™ele dunฤƒrene sunt organizate manifestฤƒri religioase, artistice ลŸi culturale dedicate acestui eveniment special.โ€

Distribuie!

0 Comentarii

รŽnainteazฤƒ un Comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicatฤƒ. Cรขmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Articole asemฤƒnฤƒtoare

Ultimele articole

Omul sฤƒptฤƒmรขnii

Opinie

Aventura politicฤƒ a sฤƒptฤƒmรขnii

O vorbฤƒ din folclorul urban spune cฤƒ, atunci cรขnd cineva scapฤƒ รฎn mod miraculos dintr-o situaศ›ie dificilฤƒ, รฎnseamnฤƒ cฤƒ โ€œi-a trecut glonศ›ul pe lรขngฤƒ...

Din ediศ›ia tipฤƒritฤƒ

Fost primar fฤƒrฤƒ poartฤƒ-n casฤƒ

Liviu ศšรขroiu nu a prins un loc รฎn viitorul Consiliu Local al Cรขmpulungului, dar are ce sฤƒ facฤƒ la pensie. Ca sฤƒ omoare timpul ศ™i canicula s-a bฤƒgat...