๐จ๐ ๐๐๐๐๐๐๐ ๐ด๐๐๐๐๐ ๐ซ๐๐๐๐๐๐๐ ๐๐๐๐ ๐๐๐ ๐๐๐ ๐๐๐๐๐ ๐๐ฬ๐๐๐ฬ๐๐๐๐๐ ๐ฬ๐๐๐๐๐๐๐๐ฬ ๐บ๐๐๐๐๐๐ ๐ญ๐๐๐๐๐๐๐ ๐ด๐๐๐๐, โ๐บ๐ฬ๐๐๐ฬ๐๐ฬ๐๐๐ ๐ด๐๐๐ ๐๐๐๐๐ ๐๐๐ ๐๐๐ ๐ฬ๐๐ ๐๐ฬ๐๐๐๐ฬ ๐ ๐๐๐๐๐๐๐๐๐ ๐๐๐๐๐๐๐๐ฬ ๐ ๐ท๐๐๐๐๐๐๐๐๐๐ ๐๐๐๐ฬ๐๐๐๐โ, ๐๐๐๐๐๐๐ ๐๐๐๐๐๐๐๐๐๐๐๐ ๐ฐ๐๐ ๐ฎ๐๐๐๐๐๐.
๐ฝ๐ฬ ๐๐๐๐๐ ๐๐ฬ ๐๐๐๐๐๐๐๐ฬฆ๐ ๐๐๐ ๐๐๐ ๐๐ ๐๐๐๐๐๐๐ฬ ๐๐๐๐ฬ ๐๐ ๐๐๐๐ ๐๐๐๐๐๐๐ ๐ ๐๐ ๐๐๐๐๐๐๐๐ฬฆ๐๐ โ๐ฝ๐๐๐๐ ๐ด๐๐ฬฆ๐๐๐๐๐๐๐ ๐ฬฆ๐ ๐ช๐๐๐๐๐๐๐๐๐๐ ๐ ๐ ๐ท๐๐๐๐๐๐๐๐๐โ, ๐๐๐๐ ๐๐๐๐ ๐๐๐๐๐๐ฬ ๐๐๐๐๐๐๐ ๐ ๐ฬ๐๐๐๐๐๐๐๐ ๐ ๐๐๐๐ ๐๐๐ฬฆ๐๐ ๐๐ ๐๐๐๐ ๐๐ฬฆ๐๐๐๐ ๐๐๐๐๐๐๐๐๐๐ ๐๐๐ ๐๐๐๐๐๐๐๐ ๐๐๐๐ฬ๐๐๐๐!
๐ญ๐๐ ๐๐ ๐๐๐๐๐ ๐๐ฬ๐๐๐ฬ๐๐๐๐๐ ๐ ๐ ๐๐๐๐ฬ๐๐ ๐๐ฬ ๐๐ฬ ๐ ๐๐ ๐๐๐๐๐๐ ๐ ๐ ๐ ๐๐๐๐๐ ๐๐๐ ๐ ๐๐๐๐๐๐, ๐๐ฬ ๐๐ฬ ๐๐ ๐๐๐ฬ ๐๐๐๐๐ฬฆ๐๐ ๐ฬ๐ ๐๐๐๐๐๐๐, ๐๐๐๐๐๐๐ ๐ฬ๐ ๐๐ฬ๐๐๐ ๐ฬฆ๐ ๐๐ฬ๐๐ฬ๐๐๐๐!
๐๐ ๐๐๐๐๐๐๐๐ฬ๐๐๐๐๐ฬ ๐๐๐๐๐๐๐!
Citeศte ศi: Tradiศii ศi obiceiuri de Sfรขnta Maria Mare
โSรขntฤmฤria Mare โ cea mai รฎndrฤgitฤ divinitate femininฤ a Panteonului romรขnesc
La trecerea de la varฤ la toamnฤ calendarul popular pฤstreazฤ amintirea unui strฤvechi รฎnceput de an, marcat de moartea ลi renaศterea Zeiศei Mumฤ, evenimente peste care Biserica creศtinฤ a suprapus moartea (adormirea) ลi naศterea Fecioarei Maria.
Aศa cum aratฤ ion Ghinoiu รฎn lucrarea Sฤrbฤtori ศi obiceiuri romรขneศti, inversรขnd evenimentele care deschid ลi รฎnchid viaลฃa Sfintei, mai รฎntรขi moartea (15 august) ลi apoi naศterea (8 septembrie), Biserica creศtinฤ a preluat, de fapt, modelul preistoric: moare mai รฎntรขi reprezentarea miticฤ ajunsฤ la vรขrsta senectuศii, รฎn cazul de faศฤ Sรขntฤmฤria Mare, ลi apoi se naศte Sรขntฤmฤria Micฤ. Cele douฤ Sรขntฤmฤrii รฎncadreazฤ calendaristic Anul Nou Biblic (1 septembrie), presupusa Facere a lumii (anul 5508 รฎ. H.). Multe din trฤsฤturi specifice Anului Nou Biblic ลi ale mitului creaศiei paterne a Lumii au fost preluate de Sรขntฤmฤriile romรขneลti, purtฤtoare ale mitului creaศiei materne a Lumii.
รn ceea ce priveศte Sรขntฤmฤria Mare, prฤznuitฤ รฎn 15 august, aceasta este precedatฤ de un post de 2 sฤptฤmรขni considerat a fi tot aศa de mare ca ศi postul mare de dinaintea Paศtelui.
Citeศte ศi: Forศele Navale Romรขne sฤrbฤtoresc Ziua Marinei
Postul Sรขntฤmฤriei a fost descris de Tudor Panfile รฎn lucrarea Sฤrbฤtorile de toamnฤ ศi postul Crฤciunului. Studiu etnografic (1914), pentru รฎnceput fiind reliefate obiceiuri din fostul judeศ Muscel (care cuprindea partea esticฤ din actualul judeศ Argeศ ศi comunele Malu cu Flori, Vฤleni-Dรขmboviศa ศi Pucheni aflate รฎn prezent รฎn judeศul Dรขmboviศa), dupฤ cum urmeazฤ: โรn acest post nu se mฤnรขncฤ nici chiar mรขncฤri prฤjite cu untdelemn, iar deslegarea la peศte nu-i decรขt o singurฤ zi, Probejenia, cฤci Postul Sรขntฤ-Mariei este rupt din Paresemi (Postul Mare n.n.). E credinศฤ cฤ la รฎnceput postul Paศtilor era de nouฤ sฤptฤmรขni, dar vฤzรขndu-se cฤ e prea lung ศi prea sฤrฤcฤcios, aศa cฤ oamenii ieศeau prea slabi รฎn primฤvarฤ, cรขnd trebuia sฤ se dea totul muncilor, s-a micศorat acest post cu douฤ sฤptฤmรขni ศi s-au pus aceste zile de post รฎnaintea Sรขntฤ-Mฤriei Mari, cรขnd e belศug de legume ศi zarzavaturiโ.
Potrivit etnografului Ion Ghinoiu, โSรขntฤmฤria Mare este cea mai รฎndrฤgitฤ divinitate femininฤ a Panteonului romรขnesc, invocatฤ ลi astฤzi de fete pentru grฤbirea cฤsฤtoriei, de femei pentru uศurarea naศterii, de pฤgubiศi pentru prinderea hoศilor, de descรขntฤtoare pentru vindecarea bolilor etc. Ea are trฤsฤturile Nฤscฤtoarei, a Marii Zeiลฃe neolitice, invocatฤ รฎn momentele de grea cumpฤnฤ ale omuluiโ.
Sรขntฤmฤria Mare este un prilej de pelerinaj ศi, totodatฤ, de pomenire a sufletelor celor morศi. Aศa cum aratฤ Tutore Panfile รฎn studiul sฤu etnografic, โdimineaศa, femeile merg la bisericฤ ศi รฎmpart struguri la sฤraci pentru sufletul morศilor. Tot astfel se dau ศi prune coapte; asemenea prin Bucovina ศi pฤrศile Moldovei de sus, gospodinele aduc la bisericฤ faguri de miere. รn de obศte, cu acest prilej merg ศi pe la cimitire ศi-ศi tฤmรขiazฤ morศii familiilor lor. Prasnice pentru aceศti rฤposaศi se fac atรขt รฎn dimineaศa Sรขmbetei de dinaintea Sรขntฤ-Mฤriei, cรขt ศi a doua zi dupฤ, mai ales dacฤ aceศti morศi sunt proveniศi din รฎnecaศi, arศi, mรขncaศi de lupi, ศi alte cumpeneโ.
Citeศte ศi: Klaus Iohannis va participa la manifestฤrile de Ziua Marinei, รฎn Portul Militar Constanลฃa
Credinศe ศi obiceiuri asemฤnฤtoare sunt รฎntรขlnite ศi รฎn alte zone etnografice cum sunt: ศinutul Pฤdurenilor, Tara Zarandului, ศinutul Orฤศtiei ลi Banat. รn lucrarea Anotimpuri magico-religioase. Schiศe etnografice, Marcel Lapteศ aratฤ cฤ รฎn satele din zona etnofolcloricฤ a Orฤศtiei, ziua era importantฤ ca celebrare a sufletelor morศilor despre care se credea cฤ s-ar รฎntoarce noaptea acasฤ pentru a fi ospฤtaศi de cei vii. Astfel, femeile din Mฤrtineศti mergeau la bisericฤ cu โcoliva de pomanฤโ (รฎn special colฤcei ศi vinars), โpรขntru ฤi morศi din familie, daโ ศi din tฤt satuโ, iarฤ la icoana Sfintei Mฤrii puneam multe flori cรขteva din ele le aduceau acasฤ de le puneam la grindฤ sฤ se uศte cฤ erau ฤle mai bune de leacโ, aศa cum spunea o bฤtrรขnฤ din sat.
รn aceastฤ zi se culegea nฤvalnicul, o plantฤ care creศte รฎn pฤduri, รฎn locuri ascunse, cunoscute doar de femeile vรขrstnice. Nฤvalnicul, cunoscut ศi sub denumirea de limba cerbului, nu este numai o plantฤ de leac, ci ศi una magicฤ, de dragoste.
Dupฤ cum รฎl descrie Tudor Panfile, nฤvalnicul este buruianฤ de dragoste pentru leac, care creศte prin pฤduri pe vetre anume ศtiute de babe fฤcฤtoare de ยซlumea dragฤยป. Ritualul de culegere a plantei este prezentat dupฤ cum urmeazฤ: โDe Sรขntฤmฤria Mare, de obiceiu, se duce vreo babฤ de acestea รฎn zori la pฤdure: ศi รฎmpreunฤ cu ea merge tineret mult chiuind: ยซuiu-iu-iu-iu!ยป. Supฤrat, nu se cade nimeni sฤ meargฤ la o aศa iscodire, care cere veselie ศi voie bunฤ. Duc รฎn mรขnฤ mai cu samฤ zahฤr ศi pe lรขngฤ altele, zice baba cea รฎmbrฤcatฤ รฎn frumoasฤ cฤmeศฤ albฤ: โ Cum nฤvฤleศte lumea la zahฤr, aศa sฤ nฤvฤleascฤ ศi dragosteaโn casฤ la mine! De obiceiu se chiuie mai tare, cรขnd se dฤ cu ochii de buruiana dragostei, adicฤ a nฤzdrฤvanului ศi frumosului Nฤvalnicโ.
Dacฤ sฤrbฤtoarea avea semnificaศia pomenirii morศilor ศi a pomenilor date pentru cei รฎn viaศฤ, aceeaศi mare importanศฤ o are Sรขntฤmฤria Mare รฎn viaลฃa cotidianฤ a familiei ศฤrฤneศti. Se mai pฤstreazฤ ศi astฤzi precepte, dar ศi interdicศii, legate de aceastฤ zi, pentru bunul mers al vieศii ศi treburilor, ca apฤrฤtoare de rele ศi durere, oraculare, prevederi meteorologice ศi multe altele din universul comunitฤศilor rurale. รn ศara Zarandului, bฤtrรขnele considerau ziua Adormirii Maicii Domnului, ca cea mai importantฤ pentru alungarea spiritelor rele ce puteau impieta naศterea โunor muieri mai slabe ศi neศtiutoareโ, pentru cฤ โo datฤ cu Adormirea Maicii sฤ fฤceau leacuri bune, cฤ diavolii erau fฤrฤ putereโ. Sฤrbฤtoarea avea un mare prestigiu ศi รฎn comunitฤศile momรขrlane din Valea Jiului. De Sรขntฤmฤrie Mare, ศฤranii, dupฤ ce dis de dimineaศฤ, รฎnainte de rฤsฤritul soarelui, se spฤlau cu apฤ neรฎnceputฤ, se รฎnchinau la icoana Maicii Domnului ศi-i cereau sฤ le dea belศug ศi manฤ la animale iar pe lupi ศi urศi sฤ-i ศinฤ departe de stรขne. Ciobanii urmau acelaศi ritual ce se รฎncheia cu lovirea bรขtei รฎn pฤmรขnt de ศapte oriโ.
Tot legat de viaศa ciobanilor, Tudor Panfile a cules un cรขntec argeศean care aratฤ cฤ este ศi vremea cรขnd turmele รฎncep sฤ coboare de la munte:
โSฤraci brazi รฎncetinaศi,
Voi la ce vฤ legฤnaศi?
Cum sฤ nu ne legฤnฤm
Cรขnd noi singuri rฤmรขnem!
La Sรขntฤmฤria mare
Tulesc oile devale
ศi rฤmรขn stรขnele goale;
Rฤmรขn stรขni
Fฤrฤ stฤpรขni,
Strunguศe
Fฤrฤ oiศe,
Scaune fฤrฤ bฤciศe,
Izvoare
Fฤrโ de mioareโ.
Pentru cฤ รฎn aceastฤ perioadฤ rodul viilor รฎncepe sฤ dea รฎn copt, se obiศnuieศte ca de Sรขntฤmฤria Mare sฤ fie tocmiศi pรขndarii รฎn vii ลi se iau mฤsuri de protecศie magicฤ a podgoriilor รฎmpotriva pฤsฤrilor (โlegatul cioculuiโ, pentru a nu mai putea strica boabele de struguri). Despre gustoศii ศi frumoศii struguri din aceastฤ perioadฤ se pomeneศte ศi รฎn unele descรขntece:
โIar N. sฤ rฤmรขie curat,
Luminat,
Ca steaua din cer,
Ca roua de pe cรขmp,
Ca strugurii din vie,
รn ziua de Sรขntฤmฤrieโ.
รn popor, Sรขntฤmฤria Mare este consideratฤ a fi ศi hotarul dintre lunile cฤlduroase ศi cele rฤcoroase. Este ziua care ne anunศฤ cฤ vara este pe sfรขrศite. Din acest motiv exista un obicei vestimentar, respectat pretutindeni, care รฎi obliga pe bฤrbaศi sฤ poarte cฤciulฤ รฎntre Sรขntฤmฤrie ศi Sรขngeorz. Cei care uitau sฤ-ศi schimbe pฤlฤria cu cฤciula la aceastฤ datฤ era atenศionaศi prin zicala: โA venit Sรขntฤmฤrie,/ Te-aiโฆ รฎn pฤlฤrie!โ
Sฤtenii din Valea Mureศului de la bazinul Streiului ศi pรขnฤ la Zam cred cฤ dacฤ รฎnfloresc trandafirii pe la Sรขntฤmฤrie โtoamna va fi lungฤ ศi cu multฤ roadฤ รฎn liveziโ.
Sfรขnta Maria este consideratฤ ศi ocrotitoarea marinarilor de pretutindeni, drept pentru care, la 15 august, se sฤrbฤtoreศte ศi Ziua Marinei Romรขne. Ca urmare, la malul mฤrii, dar ลi รฎn oraศele dunฤrene sunt organizate manifestฤri religioase, artistice ลi culturale dedicate acestui eveniment special.โ
0 Comentarii