„Zidul” sau „Zidul roşu”, monumentul realizat în urmă cu aproape două decenii de sculptorul Aurel Vlad şi-a primit partea de apreciere de-abia zilele trecute, atunci când a fost inaugurat în mod oficial. Monument comemorativ închinat luptătorilor anticomunişti din rezistenţa armată a Muscelului, „Zidul” este amplasat pe DN 73, la ieşirea din comuna Valea Mare-Pravăţ, spre Mateiaş, pe un teren deţinut de Asociaţia Foştilor Deţinuţi Politici din România.
Monumentul a avut o istorie zbuciumată, în mod crud ironic, ţinând cont de simbolistica acestuia. Demersurile pentru realizarea unui simbol al luptei anticomuniste a „Haiducilor Muscelului” s-au făcut în primii ani de după Revoluţie, deşi în acea perioadă foştii deţinuţi politici din Muscel se ţineau deoparte de Asociaţia existentă la nivel naţional. Sculptorul Aurel Vlad a fost cel care a primit lucrarea din metal, aceasta fiind realizată la Şantierul Siderurgic Galaţi. Impunător, având zece metri înălţime şi o lăţime asemănătoare, „Zidul” a fost adus la Câmpulung pe bucăţi, apărând atunci disputa legată de amplasament. Adus în municipiul muscelean pe timpul mandatului de primar al lui Sorin Buta, în perioada 1996-2000, „Zidul” a fost uitat multă vreme la Şantierul Primăriei. Au fost excluse, pe rând, locaţii din Câmpulung propuse pentru ridicarea monumentului, aşa că în urmă cu un deceniu a ajuns la marginea comunei Valea Mare-Pravăţ, proaspăt vopsit, pe un teren cumpărat de foştii deţinuţi politici cu mare sprijin din partea „Academiei Caţavencu”. Ani de zile a fost, oarecum, uitat acolo, pentru ca acum să constituie o parte a ceea ce devine un complex memorial, lângă el fiind amplasată recent o cruce pe care sunt marcate numele martirilor, membrilor şi susţinătorilor Grupului de rezistenţă anticomunistă condus de Toma Arnăuţoiu (cei executaţi, cei morţi în închisoare, cei ţinuţi în detenţie).
Sora și fiica lui Toma Arnăuțoiu, prezente la eveniment
Înainte de sfinţirea crucii de lângă monument, Primăria Câmpulung a găzduit o întâlnire a foştilor deţinuţi politici cu rude ale celor închişi sau morţi în închisorile comuniste şi cu persoane implicate în sprijinirea Asociaţiei Foştilor Deţinuţi Politici din România. Nu au lipsit sora lui Toma Arnăuţoiu, Elena Florea Arnăuţoiu, acum în vârstă de 97 de ani, fiica lui Toma, Ioana Raluca Voicu Arnăuţoiu, preşedintele AFDPR, Octavian Bjoza, cel de la nivel judeţean, fostul deputat Sergiu Rizescu, şi colegul lui de Parlament, Barbu Piţigoi, dar nici preşedintele Consiliului Judeţean, Florin Tecău, şi primarul interimar al Câmpulungului, Liviu Ţâroiu. Actualul preşedinte al AFDP Muscel, preotul Marian Diniţoiu, şi directorul Editurii „Ars Docendi” a Universităţii Bucureşti, Ioan Crăciun, au fost cei care au mediat discuţiile despre lupta eroilor anticomunişti.
Cătălin Ion Butoiu
0 Comentarii