# Retrospectivă – subiectele anului din Jurnalul de Argeş

Ca în fiecare an, și în 2017, echipa de ziariști cu experiență de la Jurnalul de Argeș a realizat numeroase subiecte de impact în exclusivitate, de la dezvăluiri privind dosarul sclavilor de la Berevoești și neregulile privind pârtia de la Molivișu până la ample anchete privind fraudele și cazurile de malpraxis de la Spitalul Județean Argeș. Vă prezentăm în cele ce urmează o retrospectivă a celor mai importante articole, reportaje, anchete și interviuri realizate de echipa Jurnalul de Argeș în 2017.

Mărturii șocante din iadul de la Berevoești

# Nr. 1174 (4-10 ianuarie). „Primarul din Bascov, șantajat cu un DVD în care apărea făcând sex cu o tânără”. Jurnalul de Argeș venea cu amănunte în premieră despre circumstanţele în care primarul Gheorghe Stancu de la Bascov a fost șantajat de doi tineri, membri unui cunoscut clan de romi din Vâlcea. Şantajiştii i-au arătat edilului un DVD în care acesta apărea făcând sex cu o tânără în vârstă de 25 de ani. Romii i-au cerut 50.000 de euro primarului ca să nu facă public DVD-ul cu acest sexgate.

# Nr. 1175 (11-17 ianuarie). Mărturii șocante din iadul de la Berevoești. Pe 5 ianuarie se judeca în Camera Preliminară a Tribunalului Argeș dosarul penal privind încă 10 dintre stăpânii de sclavi de la Berevoești trimiși în judecată, hotărându-se menținerea stării de arest preventiv a bărbaților și a arestului la domiciliu a femeilor. Cei 10 inculpați erau Nicolae Feraru, Mihaela Feraru, Maria Cerasela Feraru, Costel Feraru, Elena Murșavelea, Vasile Mugurel Feraru, Simina Mihaela Feraru, Cerasela Brumaru, Crinu Alin Brumaru și Liliana Feraru, trimiși în judecată de procurorii DIICOT Argeș pentru traficul de minori și persoane aflate în stare de vulnerabilitate (în cazul acestora este vorba despre șase victime), precum și pentru constituirea de grupare infracțională. Jurnalul de Argeș a prezentat, în premieră, detalii cutremurătoare din acest nou rechizitoiu întocmit de către DIICOT, detalii ce arată tratamentele barbare la care erau supuși sclavii de la Berevoești și legăturile mai mult decât dubioase dintre stăpânii de sclavi și autorități.

# Nr. 1177 (25-31 ianuarie) „Niciun vinovat pentru moartea asistentei care a murit de  varicelă”. O tânără a murit de varicelă, în urmă cu un an, după ce medicii din Piteşti au considerat, iniţial, că nu este un caz grav, iar când situaţia s-a complicat, trei spitale din Capitală nu au vrut să o primească. Asistenta medicală Mihaela Vasilica Cosoi, în vârstă de 32 de ani, din Pitești, a fost internată mai întâi la secția de Boli Infecțioase a Spitalului Județean. Luase virusul varicelei de la fiica ei dar pentru că nu se simțea bine, s-a prezentat la spital de unde a fost trimisă acasă cu o reţetă. O zi mai târziu s-a întors, acuzând dureri și având o stare generală proastă. A fost internată, dar situația ei vizibil se agravase și, după mai multe ore de stat la Boli Infecțioase, a fost trimisă la Spitalul Judeţean Piteşti. Era târziu! Banala varicelă a ajuns să o ucidă pentru că medicii au întârziat să-i facă investigaţiile medicale amănunţite. O tragedie care a șocat județul la vremea respectivă, o tragedie peste care autoritățile în materie încearcă să aștearnă vălul uitării pentru ca vinovații să nu plătească, după cum susține soțul tinerei moarte la 32 de ani, în urma unei banale boli a copilăriei.

# Nr. 1178 (1-7 februarie). Gentea, băgat în corzi de procurorul DNA la procesul lui Pendiuc. Șeful PSD Pitești, care a făcut parte în calitate de consilier local din comisia de evaluare a ofertelor pentru licitația câștigată de asocierea CNCD-Girexim, a fost întrebat de procuror de ce nu s-a uitat pe documentele de eligibilitate ale firmelor participante și de ce a semnat raportul în baza căruia s-a ales câștigătorul licitației fără o documentare temeinică.

Axinte și-a vândut averea către fată ca să nu fie executat de Piraeus Bank

# Nr. 1179 (8-14 februarie). Axinte și-a vândut averea către fată ca să nu fie executat de Piraeus Bank. Argecom a luat de la Piraeus un credit în valoare de 22 milioane de lei, pe care nu l-a mai plătit. Banca a început apoi demersurile în instanță pentru a-și recupera pierderile numai că, ce să vezi, firma Argecom a intrat în insolvență iar proprietățile magnatului Axinte au început să facă… picioare. Piraeus Bank s-a înscris la masa credală însă a constatat repede că e în situația de a se alege cu „praful de pe tobă”, după ce Gheorghe Axinte, în calitate de administrator al Argecom, și-a înstrăinat bunurile spre a  scăpa de executare. Așa au ajuns bunurile lui Axinte și ale soției sale pe numele fiicei lor, Maria. Lista tuturor acareturilor înstrăinate, în Jurnalul de Argeș.

# Nr. 1180 (15-21 februarie). Dezinformare halucinantă și haos total  în cazul îmbolnăvirilor de la o grădiniță. La fix un an de la declanșarea teribilelor îmbolnăviri în lanț cu SHI, în a doua lună a acestui an asistam la o raportare defectuoasă care putea costa sănătatea altor sute de copii. Este vorba de cazurile de scarlatină la preșcolari, pe care, deși confirmate, DSP le-a raportat către grădinițe doar ca pe niște simple „suspiciuni”. Jurnal de Argeș dădea exemplul concret al unei fetițe de la Grădinița Floare de colț din Pitești. Deși a admis, neoficial, diagnosticul real al copilului, conducerea DSP Argeș a spus că motivul pentru care fetița a fost raportată în continuare doar ca un caz de suspiciune a ținut de anumite proceduri. „Dacă noi nu avem teste clinice și paraclinice, nu putem să dăm cazul confirmat, pentru că nu va fi, mai departe, validat”.

Pârtia de schi Molivișu, înconjurată de terenul familiei Bârlă. Jurnalul de Argeș făcea dezvăluiri în premieră

# Nr. 1181 (22-28 februarie). „Nașa a scăpat de pușcărie, fina nu, deși a făcut denunț…” Lumini și umbre în dosarul BCR, în care două angajate au delapidat 700.000 euro. La finalul lunii ianuarie, Curtea de Apel Pitești dădea sentința finală în mediatizatul dosar al celor două foste angajate ale BCR Pitești, acuzate că au delapidat aproximativ 700.000 de euro din conturile mai multor clienți, persoane fizice și juridice. A produs multă nelămurire faptul că Marinela Tuiu Ciontu, complicea personajului principal, a fost condamnată la trei ani și șase luni cu executare, în vreme ce aceasta, Amalia Dumitrașcu, colegă de serviciu și totodată nașă de cununie, a scăpat de închisoare fiindcă fapta s-a prescris. Ziariștii Jurnalului de Argeș au văzut motivarea instanței şi au realizat un material cu multe detalii din culisele acestui proces răsunător.

# Nr. 1182 (1-7 martie). „Veritas” a desființat apărarea Emei Pendiuc. Martor cu identitate protejată audiat în Dosarul Autobuzelor. „Din câte știu eu, între Inal Cagri și Ema Pendiuc nu a existat nicio relație”, declara la un termen din Dosarul Autobuzelor un martor sub acoperire, audiat în sistem videoconferință, cu imaginea blurată și vocea distorsionată. Mărturia lui „Veritas” contrazicea declarațiile date acum un an de fiica fostului primar, care spusese în instanță că omul de afaceri libanez i-ar fi fost iubit și i-ar fi dat o parte dintre banii pentru apartamentul cumpărat de la dezvoltatorul imobiliar Valentin Vișoiu.

# Nr. 1183 (8-14 martie). Pârtia de schi Molivișu, înconjurată de terenul familiei Bârlă. Jurnalul de Argeș făcea dezvăluiri în premieră. Pe principiul fortăreței, Pavel Bârlă (fost viceprimar la Arefu și președinte al A.D.I. Molivișu) și familia sa au fost împroprietăriți de jur împrejurul instalațiilor de la baza pârtiei. Un alt proprietar misterios care se învecinează cu domeniul Molivișu este un anume Liviu Dumitrescu.
Practic, după cum dezvăluia Jurnalul de Argeș, Consiliul Județean are acces la pârtie printr-un drumuleț de doar 4 m și orice parcări sau construcții hoteliere se pot amenaja numai dacă se cumpără sau închiriază terenurile de la acest Liviu Dumitrescu.  

# Nr. 1185 (22-28 martie). În secret, s-au triplat salariile la Consiliul Județean. Trecând peste faptul că sunt voci care contestă legalitatea sau temeinicia acestei dispoziții locale, trebuie spus că, dacă la nivelul anilor 2013-2014, un referent din CJ Argeș avea aproximativ 1.300-1.400 lei, iar un consilier superior se învârtea în jur de 1800-1900 lei, acum salariile acestora s-au dublat sau chiar triplat în foarte multe cazuri, variind între 5000-6000 lei. Ca să nu mai vorbim de salariile șefilor de servicii sau directori, care bat către 7, 8  sau chiar 9 mii lei.   Jurnalul de Argeș prezenta în premieră, documente incendiare cu salariile mărite ale funcționarilor CJ.

# Nr. 1186 (29 martie-4 aprilie). Am vorbit cu tânăra lăsată gravidă de primarul din Berevoiești. Chiar în timp ce Bogdan Florin Proca, primarul de la Berevoești, cerea termen de împăcare la Judecătoria Câmpulung în procesul de divorț pe care-l are cu nevasta, pe Facebook au început să circule fotografii în care acesta apărea amorezat de o altă femeie. Era vorba de o superbă brunetă, Claudia Păun, noua iubită pe care și-a făcut-o edilul după ce s-a certat cu soția, cu Grațiela. Iar una dintre fotografii o reprezenta pe Claudia mângâind o burtică proeminentă, semn evident al unei sarcini. Și cum comentariile la respectivele postări cu edilul și cu iubita gravidă au apărut imediat și erau inclusiv de genul „să vă traiască domnu’ primar”, i-am căutat pe cei doi îndrăgostiți spre a le afla povestea de iubire. Dacă primarul Proca, fără să nege niciun moment relația, a fost foarte expeditiv, Claudia a fost de acord să ne răspundă la întrebări.

# Nr. 1187 (5-11 aprilie). Sesizarea IPJ Argeș împotriva ziariștilor de la Jurnalul de Argeș, acuzați că au publicat documente clasificate are efect de bumerang la vârful poliției județene și devoalează un mecanism de mușamalizare care le-a permis vinovaților să supraviețuiască în funcții, iar unora chiar să avanseze. Jurnalul de Argeș prezenta un nou document incendiar: lista polițiştilor cercetați în Scandalul permiselor de colegii lor din IPJ Argeș.

# Nr. 1188 (12-18 aprilie). Dezvăluiri în dosarul descinderilor de la AJVPS Argeș. 30 de mistreți vânați fără autorizație și prejudiciu de peste 23.000 de euro. În februarie 2017, la sediul AJVPS (Asociația Județeană a Vânătorilor și Pescarilor Sportivi Argeș) descindeau mai mulți polițiști de la Serviciul de Investigare a Fraudelor și procurori de la Parchetul Tribunalului Argeș ce au ridicat mai multe documente. Motivul perchezițiilor era legat de faptul că s-a depășit cota de vânătoare la mistreți.
 Concret, spre sfârșitul lui 2016, de la AJVPS Argeș a fost trimisă o adresă către Garda Forestieră Ploiești, adresă în care se solicita suplimentarea cotei de vânătoare la mistreți. Cei de la Garda Forestieră Ploiești au dat răspuns negativ, numai că cei de la AJVPS Argeș n-au ținut cont și în decembrie 2016 s-au vânat mai mulți mistreți decât era permis. După cum a aflat Jurnalul de Argeș, s-au vânat 30 de mistreți fără aprobare, iar prejudiciul este de peste 23.000 de euro.

# Nr. 1189 (19-25 aprilie). Război de gherilă cu o miză de 2,7 milioane de euro pentru Stadionul Ștrand. Președintele clubului Edilul, cel care deține stadionul, acuza Primăria Pitești că a încercat să pună mâna pe teren fără a avea titlu de proprietate și că a avut interese imobiliare. Ce răspundea primarul Ionică: „Nu e adevărat că am avut interese imobiliare. Nu permite legea să facem mall sau supermarketuri acolo”. Terenul din Ștrand era evaluat la 2,7 milioane euro.

# Nr. 1190 (26 aprilie-2 mai). Direcția Silvică cere în instanță terenurile din Trivale „măritate” de Ivănescu la evrei. În 2015, printr-o sentință istorică, Prefectura obținea în justiție anularea titlurilor de proprietate pentru cele 32,8 ha ale Ilenei Brătianu teleportate de la Rătești în mijlocul Pădurii Trivale, ca să fie cumpărate de omul de afaceri Nicolae Ivănescu. După ce scandalul a devenit public, Ivănescu și-a vândut hectarele din Trivale unei firme evreiești despre care Jurnalul de Argeș afla că a fost înființată cu doar o lună înainte de tranzacție.

# Nr. 1191 (3-9 mai). Dezvăluiri din dosarul ofițerului DIPI care a rănit trei oameni în noiembrie 2016: „Nu am avut nici cea mai mică intenție de a trage în cineva. Dacă aș fi avut-o, având în vedere experiența mea, acolo ar fi fost minimum cinci cadavre”. Acuzat de tentativă de omor calificat, uz de armă fără drept, distrugere prin incendiere, loviri și alte violențe, Alin Marin Marian spunea că nu a fost premeditare în faptele sale și acuză că din dosar lipsesc probe importante și că reconstituirea a fost făcută superficial.  

# Nr. 1192 (10-16 mai). Dezvăluiri din dosarul ce a îngrozit România: Primarul de la Berevoești, turnat la DIICOT de un stăpân de sclavi. Ciprian Onică, unul dintre stăpânii de sclavi, a declarat procurorilor că că a lucrat la construcția vilei edilului Bogdan Proca, unde a prestat muncă în folosul… comunității în schimbul ajutoarelor sociale primite. Onică a mai indicat și numele Silviei Grancea, o altă stăpână de sclavi, care și ea, ca beneficiar de ajutor social, a muncit la vila familiei Proca.

# Nr. 1193 (17-23 mai). Criză de medici la Urgențe la Spitalul de Pediatrie din Pitești. În luna mai a acestui an Urgențele Spitalul de Pediatrie din Pitești treceau printr-o criză de personal. După ce unul dintre medicii care asigurau activitatea aici a ales să profeseze în mediul privat, continuitatea (24 de ore din 24) a trebuit să fie asigurată cu eforturi din ce în ce mai mari de către medicii rămași pe CPU, asta în condițiile în care, anterior, dr. Adina Enescu, care profesa în același compartiment, a preluat atribuții de conducere (director medical), context în care mai putea asigura doar activitatea de gardă. Una peste alta, la precedentele concursuri pentru ocuparea unui post de medic, fie nu se prezentase nimeni, fie nimeni nu a promovat.

# Nr. 1194 (24-30 mai). Țepara de la BCR lovește din nou: Delapidare cu banii destinați plăţilor către furnizori la Spitalul Judeţean Argeş. Din postura de economist la Serviciul Financiar contabil al Spitalului Județean, Amalia Dumitrașcu a folosit același mod de operare ca și la BCR. După ce la începutul lui 2017, Amalia Dumitraşcu scăpase ca prin urechile acului de o condamnare în dosarul fraudei de 700.000 de euro de la BCR, Curtea de Apel Pitești dispunând în privinţa sa încetarea procesului, ca urmare a împlinirii termenului de prescripţie a răspunderii penale, numele său era implicat într-un alt scandal de deturnare de fonduri. De această dată la Spitalul Judeţean Argeş, unde aceasta lucra ca economistă, jonglând cu banii destinați plăților pentru furnizorii spitalului, în mare parte cam prin aceleași mecanisme folosite şi în cazul fraudei de la BCR. Adică mutând banii din contul spitalului în alte conturi la care a avut acces.

# Nr. 1195 (31 mai-6 iunie). Polițist din Berevoești bătut în satul sclavilor. IPJ Argeș a trecut sub tăcere incidentul. Jurnalul de Argeș dezvăluia că șefii veniți de la Pitești au încercat să-l scoată vinovat tot pe colegul lor, agentul principal Marian Moise. Incidentul nici măcar nu a fost trecut pe nota zilnică de presă a IPJ Argeș, deși s-a sunat la 112 și mascații, plus comandantul adjunct Petre Ionițescu, s-au deplasat la fața locului. Victor Nechifor, cel care l-a bătut pe agentul Marian Moise, l-a amenințat de mai multe ori pe acesta că îl dă afară din Poliție

# Nr. 1196 (7-13 iunie). Cronica unei fraude anunţate. „Amalia Dumitraşcu opera prin conturile spitalului de opt ani şi ţinea o contabilitate dublă”, afirma dr. Dan Olariu, fost manager al Spitalului Judeţean Argeș, despre gaura uriașă de 40 miliarde lei vechi lăsată în urmă de fosta contabilă. Deși acuzată de delapidarea a peste 16 miliarde lei vechi de la BCR Pitești, Amalia Dumitrașcu a continuat să lucreze la Spitalul Județean până în octombrie 2017, când a demisionat. Niciunul dintre directorii Judeţeanului (din 2008 – momentul angajării economistei și până la managerul Aurelian Gheorghe, care a descoperit frauda și a sesizat Parchetul) nu a luat vreo măsură pentru a preîntâmpina deturnarea banului public, asta arătând fie incompetenţa celor care au condus de-a lungul timpului unitatea sanitară, fie faptul că Amalia Dumitraşcu a fost, în tot acest timp, protejată de cineva din spital.

# Nr. 1197 (14-20 iunie). Un PSD-ist și-a scos organul în secția de Poliție Mioveni. De profesie învățător, social-democratul Bogdan Udroiu, consilier local la Mioveni și, până la acea dată, şef al Consiliului de Administraţie al Regiei Județene de Drumuri, a simțit nevoia să-și etaleze bărbăția (vorba vine) în fața polițiștilor de la Mioveni. Însă aceștia n-au stat prea mult la discuții cu domnul politician, pe care l-au ridicat în stare de ebrietate dintr-un local. Odată ajuns la secția de poliție, PSD-istul a făcut un adevărat show porno, condimentat cu înjurături, amenințări și chiar violențe execitate asupra unuia dintre polițiști – agentul șef principal Constantin Ungureanu – cel care a și avut inspirația să filmeze acest spectacol penibil. „Dacă pui mâna pe mine îţi rup mâna!”  sau „Mâncami-ai p..a de prăpădit!” sunt doar câteva dintre replicile aruncate de Udroiu oamenilor legii, cărora le-a și arătat „arsenalul” din dotare.

# Nr. 1198 (21-27 iunie). Guvernul ne-a trimis dovada că Stadionul Ștrand e parte a domeniului public din Pitești. De la Secretariatul General al cabinetului Grindeanu Jurnalul de Argeș primea nota de fundamentare care a stat la baza HG 447/2002 „privind atestarea bunurilor aparținând domeniului public al județului Argeș, precum și al municipiilor, orașelor și comunelor din județul Argeș”. HG a fost semnată de premierul de atunci, Adrian Năstase, iar nota de fundamentare poartă semnătura miniștrilor Octav Cozmâncă, Mihai Tănăsescu și Rodica Stănoiu, precum și a oficialilor argeșeni Constantin Tămagă și Ion Mihăilescu, prefectul, respectiv președintele Consiliului Județean de atunci.

# Nr. 1200 (5-11 iulie). Deși are acte de proprietate legale, Primăria Pitești a pierdut Stadionul Ștrand. Noi detalii ieșeau la iveală în disputa pe care Primăria Pitești și Clubul Sportiv Edilul o poartă încă din 2000 pentru Stadionul Ștrand. Miza este una extrem de mare, având în vedere că, așa cum reiese din raportul întocmit de către expertul Dan Țurcanu în 1999, valoarea terenului este de 12.596.326 lei, adică peste 2,7 milioane de euro. Primăria Pitești a pierdut toate procesele cu Edilul, deși chiar ÎCCJ a decis irevocabil că sunt legale documentele prin care s-a stabilit că Stadionul Ștrand aparține domeniului public.

# Nr. 1201 (12-18 iulie). Președintele din 2000 al CSM Pitești, Gheorghe Dinu, cel care a notificat Edilul înainte de expirarea contractului de închiriere, a rememorat momentele incredibile în care a venit Guffy, administratorul Stadionului Ștrand, și i-a fluturat pe sub nas o hârtie cum că a reușit intabularea stadionului Ștrand, al cărei proprietar fraudulos devenise. Motive maxime de îngrijorare pentru Pendiuc, Cerbureanu și grupul care a făcut pierdut stadionul Ștrand. Apar documente, oamenii au început să vorbească.

# Nr. 1202 (19-25 iulie). O directoare de cazino din Pitești și-a dus copilul la păcănele și a postat pozele pe Facebook. În luna iulie a acestui an, Jurnal de Argeș relata cum șefa sălilor de jocuri de noroc Atu Casino și-a familiarizat din pruncie copilul cu metehnele de care miloane de adulți nu mai pot scăpa. Ba, mai mult, Claudia Dragomir a postat pe contul său personal din rețeaua Facebook,  poze publice cu micuțul, acum în vârstă de doi ani și jumătate, în diferite etape ale creșterii, fix în fața păcănelelor – celebrele aparate de ruinat bugete (pentru unii) sau, după caz, de îmbogățit spectaculos (pentru alții), aparate despre care specialiștii spun că provoacă dependențe.

# Nr. 1203 (26 iulie-1 august). „Țil” Popescu-băgat în arestul poliției chiar în ziua în care organiza meciul omagial pentru Dobrin. De la „Meciul lui Dobrin”, eveniment de excepţie în cadrul Zilelor Municipiului Câmpulung, a lipsit una dintre persoanele cu influenţă atât în organizarea partidei cu vedete, cât şi în viaţa „Prinţului din Trivale”. Jurnalul de Argeș dezvăluia în exclusivitate că exact în dimineaţa zilei de vineri, 21 iulie, ziua cu meciul, acea persoană a fost preluată de poliţişti şi dusă la Penitenciarul Colibaşi, având de ispăşit o pedeapsă de doi ani de închisoare. Era vorba de cunoscutul om de afaceri muscelean Constantin „Ţil” Popescu, patronul restaurantului Ciobănașul din Câmpulung Muscel.

# Nr. 1204 (2-8 august). Mega-scandal la Inspectoratul Școlar. Fată de preot, băgată la liceu pe locurile pentru romi. Este vorba de un caz despre care ne-au vorbit părinții unor elevi de la Școala nr. 16 „I. L. Caragiale” din Pitești și cărora adolescenții le-au povestit cum o colegă a lor, despre care nu au aflat în opt ani că ar fi țigancă, a fost admisă pe singurul loc pus la dispoziție de Colegiul „Odobescu” pentru această etnie, la specializarea Științele Naturii.

# Nr. 1205 (9-15 august). Maria Cotenescu, consilier județean, contracte pe bandă rulantă cu Direcția Apelor. Încă o investigație marca Jurnalul de Argeș, în care arătam cu probe că șapte contracte au fost încheiate în perioada februarie 2014 -februarie 2017, când soțul Mariei Cotenescu era directorul Centrului de Formare și Pregătire Profesională Voina, din cadrul Direcției Apelor. Consilier județean din partea PSD de mai bine de un an și jumătate, Maria Cotenescu este și acționar majoritar la o firmă ce a câștigat zeci de contracte cu instituții publice.

# Nr. 1206 (16-22 august). ANI, sesizată pentru legăturile primarului de Câmplung cu IATSA Dacia, firmă la care edilul e acţionar. În SC IATSA DACIA Câmpulung, consilierul județean Maria Cotenescu deține un pachet de 80% iar primarul Liviu Țâroiu are 8.300 acțiuni, undeva sub 10%. Relațiile de afaceri între primăria Câmpulung și IATSA DACIA s-au derulat în perioada în care ambii erau aleși în Consiliul local.

# Nr. 1207 (23-29 august) Dezvăluiri despre schema de evaziune din dosarul de evaziune „Amfora”. Un administrator de firmă fantomă făcea declarații complete în fața  procurorilor. Conform denunțului, primarul din Mărăcineni și cumnatul Stelică Crăciun au fost acționarii unei „firme bidon” prin care patronul de la Amfora, George Dumitrescu, zis și George Hoțu, a decontat TVA de 240 miliarde lei vechi.

Cum a fost blindată cu termopane Mănăstirea Curtea de Argeş

# Nr. 1208 (30 august-5 septembrie) şi Nr. 1210 (13-19 septembrie). Meșterul Manole și-a tras termopane. În luna septembrie a acestui an, cu puțin înainte de definitivarea listei patrimoniului UNESCO pe care ar putea fi inclusă, Mânăstirea Curtea de Argeș era blindată cu termopane. Monumentul fusese „upgradat” cu două uși mari de termopan, care le dublau pe cele originale, chiar la intrarea în catedrală. „E o chestiune extrem, extrem de minoră”, declara, atunci, ÎPS Calinic, deși erau voci care susțineau că tocmai dotarea cu termopane taie orice șansă a Mănăstirii Meșterului Manole de a fi declarată ca obiectiv cultural de patrimoniu universal. La o săptămână după publicarea articolului, actuala conducere a Direcției Județene pentru Cultură Argeș admitea că fapta în sine (montarea termopanelor fără proiect și fără niciun aviz de la Ministerul Culturii) este o contravenție, dar preciza că aceasta s-a prescris, chiar dacă termopanele erau tot acolo. Ulterior acestui scandal,  Arhiepiscopia a dat jos ușile de termopan de la intrarea în catedrală, nu și ferestrele din același material.

# Nr. 1209 (6-12 septembrie). Cartelul de la Mărăcineni a făcut-o captivă pe judecătoarea Inghe. Denunțătorul Viorel Bolovan descria cum trucau judecătoarea Cornelia Inghe Ene și omul de afaceri Stelică Crăciun procesele de fond funciar de la Judecătoria Pitești. Un alt captiv este polițistul Iancu Costinel, acum la Direcția de Operațiuni Speciale-Serviciul de ascultări – din cadrul IPJ Argeș, despre care denunțătorul dezvăluia că Stelian Crăciun  „i-a amenajat o casă și mai multe farmacii la Domnești, Mărăcineni și Suseni”.

Jurnalul de Argeş a descoperit firme controlate de nume cunoscute din sistemul sanitar argeşean

# Nr. 1211 (20-26 septembrie). Pe urmele scandalului național în care a fost nominalizată și CAS Argeș. „Nume sonore din sănătatea argeșeană au firme de familie cu profil de îngrijiri la domiciliu”. Unda de şoc a scandalului decontării serviciilor fictive de îngrijire medicală la domiciliu, soldat cu arestarea preventivă a președintelui Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate, lovea şi judeţul nostru. Vasile Barbu, preşedintele Asociaţiei pentru Protecția Pacienţilor din România, afirmase că dosare fictive de îngrijire la domiciliu ar exista şi la CAS Argeş. În ultimii trei ani, instituția a decontat peste 11 miliarde lei vechi pentru serviciile de îngrijire medicală la domiciliu, iar printre furnizori, Jurnalul de Argeș a descoperit firme controlate de nume cunoscute din sistemul sanitar argeșean. Cum ar fi societatea soției medicului Gheorghe Frătoaica de la UPU, firma soțului Ionelei Dăneț – managerul Spitalului Curtea de Argeș și o asociație patronată de fosta asistentă șefă de la secția ATI a Spitalului Județean – Tatiana Preduț.

„DIICOT s-a antepronunţat în delapidarea de la Spitalul Judeţean: directorul financiar Rodica Beşliu, şefa Amaliei Dumitraşcu, a semnat «fără vinovăţie»”

# Nr. 1212 (27 septembrie – 3 octombrie) Jurnalul de Argeş dezvăluia cum s-a antepronunţat DIICOT în dosarul delapidării de 40 de miliarde de lei vechi de la Spitalul Județean, spunând că directorul financiar Rodica Beșliu, șefa Amaliei Dumitrașcu, a semnat fără vreo vină, după cum reieșea din comunicatul transmis imediat după perchezițiile și arestările ce au avut loc pe 21 septembrie. Deși la momentul respectiv nici Amalia Dumitrașcu (la domiciliul căreia erau percheziții), nici fosta directoare economică Rodica Beșliu și nici angajații Serviciului Contabilitate nu fuseseră încă audiați de procurori. Reținerea Amaliei Dumitrașcu și a complicilor săi, Nicolae și Cătălin Iordache, tată și fiu, administratorii firmei Rivertex Project – în conturile căreia economista dirijase cei 900.000 de euro delapidați – au confirmat 100% dezvăluirile din Jurnalul de Argeș, care a avertizat încă din august 2014 asupra activității infracționale a fostei contabile de la Spitalul Județean.

# Nr. 1213 (4-10 octombrie) și Nr. 1214 (11-17 octombrie). Două achitări și o condamnare pe viață în cazul triplei crime de la Stoenești. În toamna acestui an, după un proces cu răsturnări de situație, probe aduse cu greu în fața magistrațior și o opinie publică total nefavorabilă tuturor celor trei inculpați din dosarul de omor de la Stoenești, unde trei persoane (o tânără, tatăl și bunicul acesteia) au fost ucise cu nu mai puțin de 48 de lovituri de cuțit, instanța de fond a ajuns la concluzia că Laurențiu Durleci (23 de ani) este singurul autor al triplei crime care a zguduit județul în aprilie anul trecut și l-a condamnat la închisoare pe viață. Fratele și tatăl tânărului au fost achitați, deși procurorii porniseră de la premisa că cei doi au fost părtași la abominabilele fapte. În octombrie, Avocatul Sorescu anunța că a făcut o plângere pentru infracțiunea de abuz în serviciu, împotriva procurorului de caz, plângere depusă la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Pitești.

# Nr. 1215 (18-24 octombrie). Prima victimă înjunghiată de criminalul de la Mioveni acuză medicii şi anchetatorii de superficialitate. În octombrie 2017,  prima victimă înjunghiată de criminalul de la Mioveni rupea tăcerea. După ce însuşi chiminalul a mărturisit că şi-ar fi dorit să-şi ducă la îndeplinire intenţiile ucigaşe încă de acum trei ani, Ioana Năstase (21 de ani) se întreaba cum a fost posibil ca în cazul ei, anchetatorii să încadreze fapta la loviri şi alte violenţe şi nu la tentativă de omor şi, mai ales, cum i s-a permis acestui individ să ajungă din nou în libertate şi să-şi pună în aplicare planul ucigaș.

# Nr. 1216 (25 – 31 octombrie). „De la Consiliul Judeţean mi s-a dat de înţeles că, dacă pleacă Beşliu, ce mai facem? Că n-avem alt om…”, dezvăluia Adriana Tuțescu, fost manager al Spitalului Județean, explicând astfel de ce n-a fost pensionată directoarea economică Rodica Beșliu, deși împlinise vârsta. Abordată pe tema fraudei de 900.000 de euro de la Județean, doctorița Tuțescu a decis să rupă tăcerea, vorbind despre atmosfera foarte tensionată din sectorul financiar – contabil al unității sanitare și despre lipsa de încredere în directoarea economică Rodica Beșliu, pe care o descria drept „o ermetică”, „o despotică și o abuzivă”.

# Nr. 1217 (1-7 noiembrie). Detalii din testamentul lui Calinic: despre avere, sicriu și locul de veci.  În așa numita „scrisoare de încredințare”, Calinic Argeșeanul dă indicații asupra bunurilor sale terestre, vorbește despre sicriu și despre locul unde dorește să fie înmormântat și, nu în ultimul rând, își cere iertare preoților și creștinilor pe care i-a supărat.

# Nr. 1218 (8 – 14 noiembrie). „Doctoriţa Adriana Tuţescu a primit peste 11,5 miliarde lei vechi din sponsorizări şi studii pe pacienţi”. Fabuloasa sumă a fost încasată de medicul diabetolog în perioada 2014 – 2016. În 2013, dr. Tuțescu a participat la un program de testare a medicamentelor pe pacienți, studiind efectele renale ale medicamentului Atrasentan, produs de firma AbbVie Inc, asupra pacienților cu diabet de tip 2. Jurnalul de Argeş a reuşit să intre în posesia contractului de studii clinice încheiat între firma respectivă şi Spitalul Judeţean Argeș.

Poliţia ştia şi tolera atrocităţile care se întâmplau în satul groazei din comuna Berevoeşti

# Nr. 1219 (15-21 noiembrie). Sclavi şi rude ale sclavilor de la Berevoeşti confirmă că poliţia ştia și tolera ce se întâmpla în „satul groazei”. În noiembrie 2017, Ştefănica Erica Popescu, sora unuia dintre sclavii de la Berevoești, răpus de chinuri, în 2015, după 12 ani de sclavie în satul Gămăcești, povestea pentru Jurnal de Argeș cum a încercat să-și salveze fratele cu ajutorul poliției. Femeia arăta că omul legii a refuzat să-i primească plângerea formulată împotriva celor care i-au sechestart și exploatat fratele și cum, ulterior și concubinul său a fost lipsit de libertate și bătut crunt până la paralizie. Că poliția știa de ani buni despre toate aceste atrocități a spus-o, tot pentru Jurnal de Argeș, și Toma Milea, unul dintre sclavii de la Gămăcești, care i-a acuzat pe oamenii legii de la Berevoești și Nucșoara nu doar că n-au făcut nimic pentru a opri ororile, ci și că l-au și dat chiar ei pe mâna romilor atunci când a încercat să se salveze.

# Nr. 1221 (29 noiembrie-5 decembrie). Dr. Marius Pascu declara în exclusivitate pentru Jurnalul de Argeș într-un amplu interviu: „Când a ajuns la noi domnul Radu Vasilică, nu era niciun indiciu că ar fi necesară amputarea piciorului”. Purtătorul de cuvânt al Spitalului Județean Argeș mai spunea că „nu s-a constatat vreo situație care să ne facă să ne gândim la acest risc. Nu erau semne că piciorul nu este perfuzat cu sânge, nu erau semne că este o leziune vasculară”.

Cum a fost exilat şi sechestrat inginerul silvic Florin Urluescu de către Armand Chiriloiu, directorul Direcţiei Silvice Argeş

# Nr. 1222 (6-12 decembrie). „Exilat și sechestrat de Chiriloiu în țarcul de porci mistreți de la Mozacu”. Inginerul silvic Florin Urluescu, fost șef de district la Ocolul Silvic Vidraru, i-a scris deținătoarei portofoliului de la Păduri, despre nedreptățile îndurate din partea șefului Direcţei Silvice Argeș, Armand Chiriloiu. Nedreptăți pe care le-a și dovedit în instanță. Magistrații i-au dat câștig de cauză și au obligat instituția să îi plătească despăgubiri în valoare de 380 de milioane de lei vechi. Silvicultorul a venit și la redacția Jurnalul de Argeș, unde ne-a relatat calvarul prin care a trecut și umilințele la care a fost supus începând cu anul 2012, când la conducerea Direcției Silvice Argeș a venit Armand Chiriloiu.

Dezvăluiri din lumea consumatorilor şi distribuitorilor de droguri din Piteşti

# Nr. 1223 (13-19 decembrie). „Untaru a fost dat pe mâna DIICOT de un puști de 15 ani care se droga și care îi datora bani”. Condamnarea recentă a tânărului Mihnea Untaru, absolvent al Colegiului Brătianu, a ridicat din nou problema consumului de droguri în liceele din Pitești. În mod logic, apar și întrebările. Ce se întâmplă cu adevărat în lumea consumatorilor de stupefiante, despre care toată lumea știe și nimeni nu face nimic? Și de ce adolescenți abia ieșiți de pe băncile școlii ajung să înfunde pușcăriile, în vreme ce capii rețelei, distribuitorii de stupefiante, sunt bine mersi și se plimbă în voie prin Pitești la volanul unor bolizi de lux? Am încercat să găsim un răspuns stând de vorbă cu persoane care, într-un fel sau altul, au tangență cu această lume. O cunosc și i-au căzut pradă ei. Valentin Achimoiu, fost avocat în cadrul Baroului Argeș, este acum inculpat într-un dosar de trafic de droguri. Cu el am vorbit despre tenebroasa lume a consumatorilor și distribuitorilor de droguri din Pitești.

# Nr. 1224 (20-26 decembrie). Mămica măcelărită la Ginecologia Spitalului Județean acuză. În decembrie, amănunte tot mai urâte au ieșit la iveală în cazul tulburătoarei poveşti a Manuelei Voicu, femeia care, la un an de când l-a adus pe lume, prin Cezariană, pe cel de-al doilea copil al său, nu-şi poate ţine în braţe micuțul din cauza rănii care nu se mai închide. Pe lângă greşelile medicale pe care le-a acuzat  la cezariană, femeia  a pus dezinteresul cu care a fost tratată pe seama sumei prea mici pe care spune că i-a dat-o medicului înainte de operaţie. De partea celaltă, doctorul Marcel Buzatu a declarat, pentru Jurnal de Argeș că nu a luat niciun leu de la femeie şi că scandalul generat de mediatizarea cazului n-ar fi decât o modalitate a fostei sale paciente de a obţine de la el nişte bani. Doar că Manuela Voicu nu a pretins niciun leu de la doctor şi nici n-a făcut vreo reclamaţie la Colegiul Medicilor sau Poliţie. Femeia nu vrea decât să se vindece şi speră ca Ministerul Muncii să-i dea înapoi concediul de creştere a copilului  în care, din cauze medicale, nu a putut să-şi îngrijească singură micuţul.