"Văd cum ipocriții de serviciu își pun vocea în corul celor care strigă „Jos labele de pe Pilonul II”, în disperarea de a fi populari cu orice preț. Să cânți orice refren la modă e singurul mod de a face politică pentru unii.

E nepopular să spui că avem nevoie de reglementări noi pentru aderarea la OCDE, când oamenii poate nici nu știu ce înseamnă asta. Aderarea înseamnă intrarea într-un club al celor mai dezvoltate și stabile economii din lume - și presupune alinierea legislației, inclusiv în domeniul pensiilor private, la standardele lor. România este în proces de aderare din 2022 și asta nu e un moft, ci o șansă reală la predictibilitate și siguranță pe termen lung.

Pilonul II de pensii este unul dintre puținele mecanisme financiare care, în cei 16 ani de existență, a funcționat mai bine decât multe alte instituții din România. Este un sistem privat, cu bani care rămân în proprietatea contribuabilului, administrat separat de bugetul de stat.

Și totuși, atunci când vorbim despre modificări în modul de retragere a acestor bani, ne lovim de aceeași problemă veche: neîncrederea românilor în stat.

Nu e greu de înțeles această neîncredere. Avem decenii de exemple în care „reforme” anunțate cu promisiuni s-au transformat în tăieri, întârzieri sau pierderi. Românii au memorie bună când vine vorba de bani luați din buzunar.

Citește și Trump a anunţat că se va întâlni cu Vladimir Putin pe 15 august, în Alaska

La pensionare, poți retrage:

1. Până la 25% din suma acumulată, imediat.
2. Restul – în tranșe lunare, cel puțin 10 ani, sau ca rentă viageră.
   Eventualul sold rămas la deces se moștenește (cu excepția rentei viagere).

Aceasta nu este o invenție românească. Este regula în majoritatea țărilor dezvoltate din Uniunea Europeană și din OCDE, unde pensia are un scop clar: venit lunar constant, nu retragere integrală pentru consum imediat.

• Dacă iei toți banii odată, riști să-i consumi rapid și să rămâi vulnerabil financiar în anii următori.
• Suma retrasă integral nu mai produce randament și se devalorizează prin inflație.
• Pilonul I (pensia de stat) va acoperi în viitor sub 30% din ultimul salariu – deci Pilonul II trebuie să completeze constant venitul, nu să fie un „premiu” de cheltuit.
• Plata eșalonată reduce riscul ca retrageri masive, provocate de panică sau manipulare, să destabilizeze fondurile.

Citește și Compania franceză Orange a fost desemnată să gestioneze infrastructura IT care va găzdui datele guvernamentale ale României

Chiar și susținătorii măsurii recunosc: lipsa dezbaterii publice și a transparenței a fost o greșeală majoră. Nu poți vorbi despre banii a 8,3 milioane de români cu un comunicat sec: „Așa e mai bine pentru voi”.

În lipsa explicațiilor clare și a consultării reale, chiar și o măsură corectă economic riscă să fie respinsă emoțional.

Măsura propusă aliniază România la standardele țărilor dezvoltate. Dar fără o comunicare transparentă și garanții clare că „mâna statului” nu va veni niciodată, pe furiș, să taie plasa de siguranță, încrederea românilor nu va crește.

Pilonul II nu e un cont de cheltuieli rapide, ci o plasă de siguranță pe termen lung. Și dacă vrem ca oamenii să o folosească așa cum trebuie, trebuie să le arătăm nu doar că e solidă, ci și că nimeni nu va rupe firele din ea", a transmis senatorul PNL Mihai Coteț, într-o postate pe Facebook.