Monedele euro românești vor înlocui leul o dată ce România va intra în zona euro, cel mai devreme în 2029.România ar putea trece la Euro în 2029, în funcție de progresele realizate. Raportul Comisiei Europene din 2024 indică mai multe deficiențe care împiedică țara noastră să îndeplinească criteriile de convergență.
Cu toate acestea, România va dispune, până la sfârşitul acestui an, de întreaga dotare tehnologică necesară tipăririi bancnotelor euro, a declarat Cristian Popa, preşedinte al Comisiei de numismatică din Banca Naţională a României şi membru al Consiliului de administraţie al băncii.
„În ceea ce priveşte procesul de aderare la zona euro, suntem bucuroşi să informăm publicul că regiile aflate în coordonarea Băncii Naţionale a României, RA Imprimeria BNR şi RA Monetăria Statului, înregistrează progrese majore în dezvoltarea capacităţilor tehnice de imprimare a biletelor de bancă, respectiv de batere a monedei euro. Imprimeria BNR s-a pregătit constant pentru momentul trecerii/tipăririi bancnotelor euro, iar la sfârşitul acestui an, în urma unor investiţii ample, vom bifa un obiectiv important al acestui proces: vom dispune de întreaga dotare tehnologică necesară, ceea ce nu-i puţin. Din punct de vedere tehnic, vom avea capacitatea de imprimare a biletelor de bancă euro, la standardele foarte înalte cerute de Banca Centrală Europeană. La rândul său, Monetăria Statului deţine infrastructura tehnologică şi competenţele profesionale necesare pentru desfăşurarea activităţilor de producţie a monedei euro, în conformitate cu cerinţele şi standardele impuse de autoritatea monetară europeană„, a declarat pentru Agerpres Cristian Popa.
El a menţionat că Regia a realizat investiţii semnificative în echipamente de ultimă generaţie, destinate proceselor de ştanţare, sortare, numărare şi ambalare a monedelor precum prese de înaltă precizie pentru baterea monedelor bimetalice şi echipamente de gravare cu laser, capabile să realizeze matriţe monetare şi microgravuri de înaltă precizie sau cuptoare pentru tratament termic de creştere a durabilităţii matriţelor în procesul de presare.
România nu îndeplinește niciun criteriu cerut de UE pentru aderarea la zona euro
Criteriile de convergență pentru zona euro, cunoscute și sub numele de criteriile de la Maastricht, sunt standarde economice pe care statele membre ale Uniunii Europene trebuie să le îndeplinească pentru a adopta moneda euro. Aceste criterii vizează stabilitatea economică și financiară a viitorilor membri ai zonei euro și includ:
1. Stabilitatea prețurilor: Rata inflației nu trebuie să depășească mai mult de 1,5 puncte procentuale media celor mai bune trei state membre cu cea mai stabilă inflație.
2. Sănătatea finanțelor publice: Deficitul bugetar nu trebuie să depășească 3% din produsul intern brut (PIB), iar datoria publică nu trebuie să depășească 60% din PIB.
3. Stabilitatea cursului de schimb: Moneda națională trebuie să participe la Mecanismul european al cursurilor de schimb (ERM II) timp de cel puțin doi ani fără tensiuni majore, cu fluctuații limitate față de euro.
4. Ratele dobânzilor pe termen lung: Rata medie a dobânzii pe termen lung nu trebuie să depășească cu mai mult de 2 puncte procentuale rata dobânzilor din cele mai bune trei state membre cu stabilitate a prețurilor.
5. Convergența juridică: Legislația națională trebuie să fie compatibilă cu Tratatul de la Maastricht și cu Statutul Sistemului European al Băncilor Centrale (SEBC) și al BCE, inclusiv principiile independenței băncilor centrale.
Aceste criterii sunt menite să asigure o integrare economică și monetară stabilă și coerentă în zona euro.
În plus, România nu participă, în prezent, la Mecanismul Cursului de Schimb II (ERM II), condiție esențială pentru adoptarea monedei euro. De asemenea, legislația națională rămâne incompatibilă cu cerințele privind independența băncii centrale și integrarea deplină a Băncii Naționale în Eurosistem, potrivit Raportului de convergență al Comisiei Europene din iunie 2024.
Din punct de vedere bugetar, România a înregistrat în 2024 cel mai ridicat deficit din Uniunea Europeană, de 9,3% din PIB, conform metodologiei ESA, depășind cu mult plafonul impus de criteriile de la Maastricht. Acest nivel reflectă derapajele din politica fiscală și slaba capacitate de ajustare structurală. Și, se estimează că va rămâne mult peste pragul de referință de 3 % (circa 8,6 % în 2025). Datoria publică brută crește rapid, de la 54,8 % din PIB în 2024 la aproximativ 63 % în 2026.
0 Comentarii