Ministerul Mediului a modificat procedura de trecere în conservare, postutilizare sau abandonare a barajelor, ca răspuns la directivele europene, permițând mult mai ușor demolarea acestora. Este vorba despre Directiva privind restaurarea naturii și Directiva cadru privind apa, care au ca scop eliminarea barierelor existente în râurile din UE și 25.000 km de râuri cu curgere liberă până în 2030, prin eliminarea barajelor din calea apelor curgătoare - potrivit national.ro.

Citește și: Predoiu, contrazis de Reuters: A ieșit la iveală prețul intrării în Schengen. Gazele din Marea Neagră vor merge în Austria și Germania

Pe lângă rolul lor hidroenergetic, barajele de pe râuri previn inundațiile - ceea ce este un aspect foarte important. Comisia Europeană a stabilit însă că unele dintre aceste baraje trebuie demolate în numele biodiversității, invocând imposibilitatea circulației apelor, a sedimentelor, a peștilor și a altor organisme.

Peste un milion de bariere artificiale (baraje, deversoare și stăvilare) sunt construite pe râurile Europei, iar noile norme au ca scop eliminarea multora dintre barierele existente în râurile din UE, pentru a asigura o mai mare continuitate a rețelelor fluvial, se arată în Directiva privind restaurarea naturii, potrivit national.ro.

Obiectivul este ca 25 000 km de râuri să aibă curgere liberă până în 2030. 

„Eforturile de eliminare se vor concentra pe barierele învechite și ieșite din uz”, susținea, inițial, Comisia Europeană. Statelor membre li s-a solicitat să raporteze cu privire la progresele înregistrate în punerea în aplicare a măsurilor-cheie luate pentru a reduce presiunile, cum ar fi eliminarea obstacolelor din calea râurilor.

Directiva cadru privind apa le impune statelor membre să asigure controale ale condițiilor hidromorfologice ale corpurilor de apă, care pot lua forma unei cerințe de autorizare sau înregistrare prealabilă.

Ce spune procedura

În actul normativ inițial al Ministerului Mediului, declanşarea operaţiunilor de abandonare a barajelor putea avea loc doar ca urmare a solicitării deţinătorilor barajelor, atunci când aceştia constatau că nu se pot îndeplini exigenţele de performanţă necesare conform legii, barajele respective prezentând un risc asociat inacceptabil, ca urmare a dispoziţiei organelor de control, în urma unor expertize efectuate care arată ca barajele prezintă un risc asociat inacceptabil, constituind un real pericol pentru populaţie şi mediu, precum și în urma unor accidente, atunci când concluziile expertizei specifică expres abandonarea datorită costului foarte ridicat al refacerilor necesare, precum şi neîndeplinirii exigenţelor de performanţă şi a criteriilor de siguranţă.

În noua procedură, ministerul prevede că se poate propune abandonarea barajelor în mai multe situaţii. Astfel, desființarea barajelor se poate face ca urmare a solicitării deţinătorului cu orice titlu al barajului, atunci când acesta este singurul beneficiar al folosinţelor asigurate, ca urmare a solicitării deţinătorului cu orice titlu şi cu acceptul beneficiarilor folosinţelor, alţii decât deţinătorul, inclusiv a reprezentanţilor comunităţilor protejate la inundaţii de amenajarea hidrotehnică realizată de baraj, dar și ca urmare a solicitării deţinătorului cu orice titlu, în cazul unor soluţii de modernizare a amenajării hidrotehnice.

O astfel de procedură dă apă la moară ONG-urilor.

Citește mai mult AICI.