În ziua de sărbătorire a sfinților ocrotitori Serghie și Vah, obștea monahală de la schitul argeșean Brătășești s-a bucurat astăzi de prezența ÎPS Calinic, arhiepiscopul Argeșului și Muscelului. Chiriarhul a săvârșit Sfânta Liturghie, împreună cu un sobor de preoți și diaconi. La final a fost săvârșită și o slujbă de pomenire pentru ctitorii și binefăcătorii acestei vechi ctitorii.
În cuvântul rostit cu această ocazie, ierarhul argeșean a vorbit despre binecuvântarea pe care o are vechiul schit de la Brătășești de a avea ocrotitori pe Sfinții Serghie și Vah, adevărate modele pentru toți credincioși de astăzi.
Actuala biserică cu hramurile „Nașterea Sfântului Ioan Botezătorul” și „Sfinții Serghie și Vah”, a fost construită într-un loc izolat, destinat sihaștrilor din apropiere. Schitul se află în comuna Albeștii de Argeș, în preajma satului Brătești. Poziția sa este într-adevăr una sihăstrească, în inima naturii singuratice. Are o vechime respectabilă, fiind sfințită în jurul anului 1795 de către episcopul Iosif, cel dintâi ierarh al Argeșului. Aceasta a fost ridicată pe moșia boierului Ioan Vâlsănescu de arhimandritul Partenie, stareț al Mănăstirii Argeșului. Biserica actuală, monument istoric important, construită și sfințită, pe locul unei biserici mai vechi din lemn, care nu s-a păstrat, este singura construcție rămasă din primul complex monahal.
Istoria de refacere a schitului se leagă de arhimandritul Partenie și ieromonahul Dorothei, nepotul său, care au viețuit în tinerețe la Mănăstirea Robaia, fiind știuți drept caligrafi și copiști de manuscrise, de la ei rămânând lucrări din anii 1764, 1787 și 1795. Aceștia au ajuns la Schitul Brătășești peste câțiva ani, reamenanjându-l.
Din anul 2016, stareța acestui vechi așezământ monahal este egumena Efrema Drăghici care împreună cu obștea monahală reușește să definitiveze lucrările de restaurare după mulți ani de grele încercări. În acești ani de restaurări și construcții, schitul Brătășești a fost sprijinit de Secretariatul de Stat pentru Culte, administrațiile centrale și locale, sponsori și binefăcători.
Obște de călugărițe, schitul a fost multă vreme metoc al Mănăstirii Robaia, și ulterior al Mănăstirii Curtea de Argeș, dar părăsit fiind între anii 1914-1924, a ajuns într-o stare avansată de degradare.
După abandonare, superiorul Mănăstirii Robaia, împreună cu credincioșii din zonă, inițiază lucrări de restaurare, incluzând și pictura, lucrare care durează până în 1928, când este repopulat cu monahii (călugărițe).
În 1957 este transformat în mănăstire de călugări, care însă sunt obligați să părăsească locul din pricina decretului antimonahal 410, din anul 1959.
Schitul Brătășești, ca multe alte schituri, mănăstiri și biserici de parohie din cadrul Arhiepiscopiei Argeșului și Muscelului, își leagă renașterea de activitatea și lucrarea pastorală și misionară a ÎPS Calinic Argeșeanul.
Ierarhul argeșean a dorit și a aprobat ca aici viața monahală să reînceapă ca întru început. Astfel, începând cu anul 1997, la schit încep să vină prin rotație călugărițe de la Mănăstirea Robaia, schitul fiind readus la viață ca metoc al mănăstirii în anul 1999.
În perioada anilor 2004-2007, Mănăstirea Robaia, în vremea maicii starețe stavrofora Petronia Dobrescu, efectuează lucrări de restaurare și consolidare a bisericii schitului.
Obștea devine stabilă abia după terminarea reparațiilor și construirea unui corp de chilii.
Începând cu anul 2016, Calinic Argeșeanul, încredințează conducerea schitului Brătășești, monahiei stavrofore Efrema Zenovia Drăghici din obștea Mănăstirii Robaia, cu misiunea de a restaura biserica, a mări obștea monahală și de a zidi noi spații administrative monahale.
Foto: Cristian Gheorghe
0 Comentarii