Foto, de la stânga la dreapta: Poetul Octav Pârvulescu, Titus Maxus (Tită), Aurel Sibiceanu, Marin Tudor, la începutul anilor ‘80, la doi pași de Ceainăria de la „Fortuna”.
Figuri emblematice ale boemei piteștene, care își făceau veacul, discutând literatură, filosofie sau politică, la Ceainărie sau la Așezământul Cultural „Argeșul” (cum îi zicea Aurel Sibiceanu restaurantului „Argeș”, unde a fost „Zara”). Mai erau și alții, dar s-au grăbit să plece în altă lume, precum Geo Despa, Ion Popa Argeșanu, Corneliu Marcu, Cornel Postolache, Ion Durac, Miron Cordun, Stelian Zamora, Nelu Onișoară, Cristian Tutză, Costică Stroe, Costică Marinescu, Gică Pantelie, Costică Mosoia. Scriitori, filosofi, prozatori, pictori, actori.
La Ceainărie, d-na Cici (sau „Prințesa”) știa să-i ademenească. Îndulcea cafelele oferite cu coniac. Așa că discuțiile durau ore în șir.
S-a dus pentru totdeauna viața boemă din Pitești. Cei rămași se luptă cu bolile bătrâneții, cu excepția lui Titus Maxus, poetul și filosoful care a rămas… tânăr prin nu știm ce metode orientale.
În prezent, cei care trăiesc în și din cultură nu mai au un spațiu „al lor” în care să se adune. Nici timp nu mai e, mulți având a doua slujbă, alergând după bani de supraviețuire. Un oraș fără boemă e un oraș cenușiu, o sumă de singurătăți…
Citește și Scene din viaţa culturală piteşteană (146)
Citește și Scene din viaţa culturală piteşteană (145)
0 Comentarii