13 noiembrie 2006. Lansarea volumului de proză scurtă „O poală cu ouă” a prozatorului Ion Lică Vulpești, la Biblioteca Județeană Argeș. La prezidiu, de la stânga la dreapta: scriitorul George Rizescu, pe atunci subprefect, editorul Gheorghe Frangulea (de la „Pământul”), criticul Theodor Erhan și autorul.
Ion Lică-Vulpeşti (10 iunie 1939 – 28 ianuarie 2017) a fost un prozator al universului rural. Prozele lui sunt pline de semnificaţie, de tâlcuri şi uneori chiar de umor. Aşa cum remarca Theodor Erhan, schiţele lui Ion Lică au un întreit caracter: metaforic, folcloric şi psihologic, îmbrăţişând într-o viziune largă, de adâncime, meandrele ascunse ale sufletului omului de la ţară. Din păcate, multe dintre creaţiile sale au rămas în manuscris.
Deși la începuturile sale literare luase premii naționale importante, s-a trezit că o proză a sa, „O poală cu ouă”, este citită la postul de radio „Europa Liberă” în seara de revelion (1984). Deodată devine indezirabil, e mutat ca profesor la Liceul nr. 2, Petrol, numit pe atunci „batalion disciplinar” pentru profesori din cauza indisciplinei elevilor, iar o carte a sa, „Dom’ Petrică și celelalte”, e trimisă la topit.
Romanul apare abia în 1991, la Editura „Albatros”, cu precizarea: „Retras din tipografie în 1985 de către forurile de îndrumare pentru viziunea asupra destinului dramatic al satului românesc, romanul are în sfârșit șansa de a vedea lumina tiparului”.
Citește și Scene din viaţa culturală piteşteană (116)
Citește și Daniela Voiculescu, 33 de cărţi în 36 de ani
0 Comentarii