Săptămâna Mare, cunoscută și sub denumirea de Săptămâna Patimilor, este o perioadă de profundă semnificație religioasă și spirituală în tradiția ortodoxă. Fiecare zi din această săptămână este marcată de evenimente biblice și simboluri care ne îndeamnă la reflecție și rugăciune. n această perioadă, credincioșii respectă tradiții vechi, rostesc rugăciuni speciale și sunt atenți la o serie e superstiții.
Citește și: Halterofila Ioana Mădălina Miron, bronz la Europenele de la Chișinău
Săptămâna Patimilor este și un timp dedicat curățeniei și pregătirilor pascale. Luni este considerată ziua în care gospodinele încep curățenia generală a casei, în semn de reînnoire.
În general se fac treburile grele prin gospodărie: se spală geamurile, se mătură, se aspiră. Curățenia se încheie de regulă până miercuri. În zilele următoare se pregătesc bucatele tradiționale ce vor fi așezate pe masa de Paște.
În Joia Mare se vopsesc ouăle – un simbol al vieții și al biruinței asupra morții. De asemenea, joia este ziua dedicată pomenirii morților. Se împart colaci, vin, miere și fructe. Tradiția spune că în această zi sufletele celor adormiți revin acasă, iar gospodarii aprind focuri pentru a le călăuzi. Tot joi, credincioșii merg la Denia celor 12 Evanghelii, iar fetele obișnuiau să facă noduri pe o sfoară pentru a-și visa ursitul.
De Vinerea Mare există și obiceiul scăldatului în rouă sau în apă curgătoare, pentru sănătate. Se spune că dacă plouă în această zi, anul va fi roditor. Mai mult, se spune că dacă te scufunzi de trei ori în apă rece în această zi vei fi sănătos tot anul.
Citește și: Băncile din România, obligate să treacă la o regulă care va afecta orice transfer bancar
Sâmbăta este ultima zi de pregătire pentru Paște. Se gătesc bucatele, se sacrifică mielul, se pregătesc hainele de sărbătoare. Seara, oamenii merg la Înviere cu coșuri cu mâncare pentru sfințit: ouă roșii, pască, cozonac, drob, friptură – toate acoperite cu un ștergar curat. Lumina Învierii este adusă în case și urmează prima masă pascală.
Ce nu e bine să faci în Săptămâna Patimilor. Superstiții în Săptămâna Mare
Săptămâna Mare este o perioadă profund spirituală, marcată de tradiții și obiceiuri care îmbină rânduielile bisericești cu cele populare, transmise din generație în generație.
Începând de luni și până în noaptea de sâmbătă spre duminică, credincioșii țin post, iar mulți aleg să ajuneze – adică să nu consume nimic de la răsăritul până la apusul soarelui.
De asemenea, în această săptămână se recomandă și abstinența conjugală, ca parte a pregătirii sufletești pentru marea sărbătoare a Învierii.
Tradiția spune că în Vinerea Mare este bine să se țină post negru, în semn de respect și compasiune pentru suferințele Domnului.
Cei care nu pot ține post total sunt îndemnați să evite urzicile și oțetul în mâncare, în amintirea oțetului oferit lui Hristos pe cruce după biciuire. Tot în Vinerea Mare nu se fac treburi casnice, nu se coace, nu se face borș, nu se coase sau toarce, ca să nu se atragă nenorociri.
Citește și: Urșii vor putea fi împușcați direct
0 Comentarii