# Prima dezbatere serioasă pe subiectul regionalizare. Joia trecută, în sala de şedinţe a Consiliului Judeţean, a avut loc o dezbatere publică organizată de Asociaţia Oamenilor de Afaceri, Camera de Comerţ şi Industrie, ACAROM şi UGIR 1903. La eveniment, pe lângă reprezentanţi ai mediului de afaceri argeşean, au participat şi reprezentanţi ai administraţiei locale şi judeţene, președintele CJ Constantin Nicolescu și primarul Tudor Pendiuc, ai societăţii civile, parlamentarii USL de Argeş şi doi miniştri: ministrul pentru Întreprinderi Mici şi Mijlocii şi Turism, Maria Grapini şi ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Daniel Constantin. În cadrul dezbaterii, pe lângă opinii şi discuţii privind viitoarea regionalizare, au fost prezentate şi trei materiale, de către Constantin Stroe, vicepreşedintele de la Dacia-Renault, Gheorghe Badea, directorul Grupului Industrial Componente şi istoricul George Rotaru. Una peste alta, a fost un eveniment prin care Argeşul şi-a depus practic candidatura la  viitoarea capitală a regiunii Sud-Muntenia, sau a oricărei regiuni din care va face parte, pentru că, trebuie spus, foarte mulţi dintre cei prezenţi în sală s-au arătat nemulţumiţi de felul în care sunt trasate actualele regiuni de dezvoltare.

Atu-urile Regiunii Muntenia Sud

Studiul prezentat de Constantin Stroe, vicepreşedinte Automobile Dacia-Renault şi preşedinte ACAROM, s-a numit „Regionalizarea, un important proiect european pentru dezvoltarea României şi a judeţului Argeş” şi a conţinut date comparative extrem de utile despre situaţia judeţelor ce formează regiunea Sud-Muntenia. A fost, de departe, cel mai consistent și apreciat material prezentat, lui adăugându-i-se şi o serie de sondaje extrase din studiul sociologic „Regionalizarea – aşteptări, frici şi iluzii”, realizat de IRES în februarie a.c.. Conform acestui studiu, doar 7% din populaţie are o părere foarte bună despre procesul de regionalizare, 44% o părere bună, 28% o părere proastă, iar 13% o părere foarte proastă. De menţionat că 64% din cei sondaţi cred că regionalizarea constituie un risc pentru dezvoltarea diferenţiată, şi doar 44% că oferta locurilor de muncă s-ar îmbunătăţi în urma regionalizării. Au fost apoi prezentate punctele tari şi oportunităţile de dezvoltare ale regiunii Sud-Muntenia. Între acestea se evidenţiază: existenţa în nordul regiunii (Argeș, Prahova, Dâmbovița), a unor sectoare industriale bine dezvoltate de automobile şi componente, extracţia şi prelucrarea petrolului, echipamente electrocasnice şi prezenţa a trei autostrăzi în regiunea noastră: Bucureşti – Piteşti, Bucureşti – Constanţa şi Bucureşti – Ploieşti. De asemenea, existenţa a cinci universităţi şi a unui potenţial forestier ridicat în nordul regiunii şi a unui potenţial agricol şi zootehnic ridicat preponderent în partea de sud a regiunii. E menţionată şi  proximitatea Aeroportului Internaţional Otopeni, cel mai mare din România.

Argeșul, locul 1 la PIB/locuitor și export, Prahova – numărul 1 la populație și număr de angajați

În ceea ce priveşte datele generale despre judeţele ce constituie regiunea Sud-Muntenia, materialul a arătat că Prahova are cel mai mare număr de angajaţi, 161.000, cu 37.000 mai mulţi decât în Argeş, care, cu 124.000, este pe locul doi. Mai trebuie  menţionat că judeţul Prahova este cel mai populat judeţ al ţării, cu  812.000 de locuitori, în timp ce Argeşul are doar 639.000 de locuitori. Cel mai mic număr de angajaţi îl are Giurgiu, doar 30.000, urmat de Călăraşi cu 41.000 şi Ialomiţa cu 42.000 de salariaţi. Ca PIB/locuitor, Argeşul conduce detaşat cu 8.149 euro. Urmează Prahova cu 7.036 euro, iar Călăraşiul şi Giurgiu sunt ultimele, cu 3.441, respectiv 3.702 euro pe cap de locuitor. În ceea ce priveşte raportul import – export, judeţul Argeş pare a nu avea rival în regiune, situându-se pe primul loc datorită uzinei Dacia. Într-un grafic reprezentând perioada ianuarie – iulie 2012, Argeşul figurează cu un export de 2.675 mil. de euro şi un import de 1.852 mil. de euro, de unde rezultă un sold de 823 de mil. de euro şi un export pe cap de locuitor de 4.186 euro. Următorul judeţ ca export din regiune este, bineînţeles, Prahova cu 828 mil. de euro, dar şi cu un import de 1.251 mil. de euro, de unde rezultă un sold pe minus, de 423 mil. de euro şi un export/locuitor de 1020 euro. Şi la export judeţele sudice stau cel mai rău. Giurgiu are un export de doar 81 mil. de euro, iar judeţul Teleorman are un export de doar 251 de euro/locuitor.

Punctajul județelor, în varianta Stroe: Argeș – 72,3, Prahova – 47,44

În finalul materialul său, Constantin Stroe a întocmit şi un centralizator al tuturor acestor date. Acordând diferite punctaje judeţelor în funcţie de suprafaţă, populaţie, salariaţi, PIB, export, ş.a.. În urma punctajului, clasamentul arată astfel: judeţul Argeş 72,33 puncte, Prahova 47,44 pct., Dâmboviţa 42,28 pct., Teleorman 34,1 pct., Călăraşi 32,41 pct., Ialomiţa 30,39 pct. şi Giurgiu 25,97 puncte.    Ionuţ BURCEA