# Scandalul POSDRU loveşte şi la Piteşti # Și celelalte salarii nesimțite ale familiilor implicate în Proiectul Copmed, în valoare de 4,9 milioane euro, vor fi suportate tot de către stat  # Și acest proiect foarte contestat, vămuit de o gașcă formată din foști ofițeri MapN, actuali membri marcanți ai UNPR Argeș, a stat la baza demisiei lui Carmen Ionel, directoarea Autorității de Management POSDRU. Supersalariaţii din Pitești ai proiectului „Copmed – Competenţe pentru protecţia mediului”, derulat de Asociaţia Solidaritatea Umană, au trăit un moment de panică atunci când Comisia Europeană a anunţat sistarea finanţării programului POSDRU. Nu pentru bunul mers al proiectului Copmed erau panicaţi Dina, Bălan, Jianu, Voiculescu, Orăşanu sau Ţintilă, ci pentru salariile lor şi ale familiilor lor, care se înfruptă la greu din cei 4,9 milioane de euro (valoarea maximă a unui proiect POSDRU aprobat în România). Surse bine informate din interiorul Autorităţii de Management POSDRU ne-au confirmat că pe lista motivelor pentru care a fost demisă fosta şefă de la nivel național a acestui program, Carmen Ionel, figura la loc de cinste şi proiectul Copmed, derulat la Pitești. Un proiect care, încă de la debut, a stârnit suspiciuni şi care s-a dovedit ulterior că, pe lângă faptul că era menit să servească strict intereselor private ale câtorva persoane şi familiilor acestora, a avut şi numeroase erori trecute bineînţeles cu vederea de mai marii din Ministerul Muncii în structura căruia se află şi Autoritatea de Management POSDRU.

Scurtă istorie a unui proiect contestat

La mijlocul lui 2010 era demarat proiectul „Copmed – Competenţe pentru protecţia mediului”, având un parteneriat format din Asociaţia Solidaritatea Umană Pitești (ASU),  Universitatea Politehnică Bucureşti, STATHIS PANTAZIS SRL (Grecia) şi S.C.  MONDIAL  CASA  GROUP  S.R.L. Obiectivul general al proiectului este de a spriini educarea resurselor umane (angajaţi şi manageri), în total peste 2500 de oameni, în scopul introducerii biotehnologiilor în procesele de protecție a mediului şi reducerea poluării apelor. Manager de proiect a devenit fostul viceprimar al Piteştiului, Emil Dina, ca membru fondator al ASU, organizaţia non-profit prin care se derulează Copmed.

Mobilizare generală la caşcaval

Cum contribuţia lui Dina la bunul mers al activităţii Asociației Solidaritatea Umană, de-a lungul anilor, a fost sublimă, dar a lipsit cu desăvârşire, rapacele politician traseist a fost nevoit să-i coopteze la caşcaval pe toţi greii asociaţiei, cu atât mai mult cu cât un post călduţ şi bine plătit în proiect îi revenise deja fiicei sale Tatiana, chestiune care ar fi stârnit multe nemulţumiri. Aşa au intrat în proiect secretarul general al ASU, colonel în rezervă Niculae Jianu, fostul şef al Protecţiei Civile, de asemenea colonel în rezervă, Dumitru Voiculescu, fostul consilier judeţean Nichifor Bălan, Floarea Orăşanu şi Elena Ţintilă, ambele directori în Primăria Piteşti, şi mulţi alţii, cu o singură excepţie, preşedintele de atunci al ASU, consilierul judeţean Leonard Soare. Nu a fost o omisiune nefericită sau vreo regretabilă eroare, ci un demers cu bună ştiinţă pentru că Soare nu era în banda ce-și propusese să toace 4,9 milioane euro. La diverse etape ale proiectului au mai fost cooptaţi jurnalista Alina Crângeanu şi Eugeniu Mazilu, fostul şef al Inspectoratului în Construcţii, de asemenea membri fondatori ai ASU, care însă nu au cadrat cu modus-ul operandi de la Copmed şi au renunţat din bun simţ, dar şi pentru o viaţă liniştită. De asemenea, pe post de angajaţi ai ASU, în proiect au mai participat bucureștenii George Breazu, practic creierul proiectului, cel care a realizat concepţia acestuia, şi Răzvan Condurăţeanu, fiul cunoscutului jurnalist Florin Condurăţeanu, liantul între participanţii la proiect şi Ministerul Muncii, precum şi soţia sa, Mihaela, pe post de consilier juridic.

O afacere de „famiglie”: Dina, Bălan, Jianu, Voiculescu şi Ţintilă şi-au băgat copiii în proiect

Eugeniu Mazilu a fost primul care a realizat că buba e prea purulentă şi a renunţat să se mai implice în acest proiect. George Breazu şi Răzvan Condurăţeanu au plecat şi ei, după ce li s-a umblat la salarii şi şi-au dat seama că nu se poate lucra cu Emil Dina şi compania, iar Alinei Crângeanu i s-a cam spus de la obraz să plece pentru a face loc norei lui Voiculescu. Astfel, în proiect a rămas cine trebuia, după cum urmează: Emil Dina este talonat de fiica sa Aurora Tatiana şi ginerele Gabi, Nichifor Bălan şi-a cooptat băiatul, pe Bogdan Bălan, Niculae Jianu şi-a adus ambii copii, Cristina şi Alexandru, Dumitru Voiculescu este însoţit scriptic de nora sa, Cristina, economist la penitenciarul Colibaşi, dar practic de fiul său Cristi, ofiţer STS, care prestează la greu în locul soţiei. Elena Ţintilă şi Floarea Orăşanu s-au făcut că pleacă din proiect după ce primarul Tudor Pendiuc le-a chemat la raport şi le-a cerut acest lucru, dar continuă să câştige bani frumoşi, prima împreună cu fiica sa, Alice, care nu apare în acte, dar pentru care se fac chete între greii Asociaţiei, iar cea de-a doua prin licitaţii cu dedicaţie.

Salarii uriaşe, finalitate zero

”Aglomeraţia” de la ASU se explică nu prin patriosmul celor implicaţi şi dorinţa lor nestăvilită de a face ceva bun pentru ţara asta, ci în primul rând prin salariile uriaşe pe care şi le-au adjudecat. Iată și câteva cifre orientative cu salariile brute:
– Emil Dina (fost viceprimar al Piteştiului) – 290 milioane lei vechi
– Tatiana Dina (fiica sa) – 90 milioane lei
– Niculae Jianu (col. în rezervă MApN) – 90 milioane lei vechi
– Cristina Gănescu (fata colonelului Jianu) – 90 milioane lei vechi
– Alexandru Jianu (fiul colonelului Jianu, absolvent de Teologie) – 71 milioane lei vechi
– Nichifor Bălan (fost consilier judeţean) – 71 milioane lei vechi
– Bogdan Bălan (fiul lui Nichifor Bălan) – 71 milioane lei vechi
– Floarea Orăşanu (director economic Primăria Piteşti) – 45 milioane lei vechi
În urma unui control al autorităţilor, derulat anul trecut, aceste salarii au suferit nişte reduceri, făcute, vorba poporului, cam de ochii soacrei. Singurul care nu şi-a micşorat leafa este managerul de proiect Emil Dina, care nu a cedat niciun bănuţ din cei aproape 300 de milioane de lei vechi pe care îi încasează. În ceea ce priveşte rezultatele proiectului de până acum acestea sunt nule. Nu există niciun raport oficial care să ateste că, în urma derulării activităţilor acestui proiect, în România se constată o explozie a utilizării biotehnologiilor în procesele de protecţia mediului sau o reducere fără precedent a poluării apelor. Ciudat lucru, în condiţiile în care cei care dijmuiesc Copmed se laudă că au instruit mii de oameni în acest sens, iar Uniunea Europeană îl finanțează cu 4,9 milioane euro.

O jumătate de miliard cu dedicaţie pentru Floarea Orăşanu

O atenţie aparte trebuie acordată Floarei Orăşanu, contabila-şefă a Primăriei Piteşti, cea care le descurcă iţele contabile și celor de la ASU şi Copmed, atunci când aceștia pierd şirul banilor. Aşa cum arătam, Floarea Orăşanu şi Elena Ţintilă, director executiv în aceeaşi primărie, au trebuit să se dea plecate din proiectul Copmed la somaţia primarului Tudor Pendiuc. În realitate, Elena Ţintila, pe post de jurist şi Alice, fiica ei, ca şi consilier relaţii internaţionale, câştigă în continuare bani frumoşi, pentru cea mică organizându-se chete în Asociaţie pentru că nu s-a găsit încă o modalitate de a o introduce în proiect cu acte în regulă. Revenind la Floarea Orăşanu, aceasta a fost membră a echipei de implementare încă de la semnarea contractului de finanţare, dar şi salariată (la un moment dat avea şi ea o leafă grasă). După ce şi-a dat demisia din proiect, Floarea Orăşanu a devenit fericita câştigătoare a unui contract de expertiză contabilă (audit) în valoare de o jumătate de miliard de lei vechi. Adică Floarea Orăşanu, (fost) salariat al proiectului, a primit bani pentru un audit care trebuia să iasă ca la carte. Iată și anunţul oficial în acest sens, aşa cum a fost redactat de echipa de scamatorie de la Copmed:

“Asociatia “Solidaritatea Umana” cu sediul in B-dul Eroilor nr. 4-6, Pitesti, judetul Arges, tel/fax: 0248/220013; e-mail:asu_pitesti@yahoo.com, cod fiscal 12350980,anunta atribuirea contractului de achizitie de „SERVICII DE CONTABILITATE (EXPERTIZA CONTABILA)” (CPV 79211000-6) prin procedura de cercetare a pietei – studiu al pietei, avand ca obiect prestarea de servicii de contabilitate (expertiza contabila), organizata in data de 30.11.2011, ora 14:00, in cadrul proiectului „ COPMED – COMPETENTE PENTRU PROTECTIA MEDIULUI” POSDRU/81/3.2./S/52242, catre:
Expert contabil ORASANU FLOAREA, pentru pretul oferit de 41800 lei fara TVA”.

După cum se poate vedea, cei de la ASU au cercetat piaţa până le-a venit acru şi din toată această cercetare nu au găsit decât un singur ofertant, în propria ogradă, care ofertant, de singur ce era, a oferit şi cel mai scăzut preţ care, culmea, e chiar cel estimat iniţial de organizator. Parcă nici curca nu crede aşa ceva.

Bubele proiectului şi falanga politică UNPR

Proiectul Copmed a fost greşit încă de la început, inclusiv la partea de buget, astfel încât a fost nevoie de mai multe ajustări şi scamatorii pentru că nu prea dădea casa cu masa. Unii spun că erorile au avut drept cauză nepriceperea, alţii că, din contră, au fost intenţionate în ideea că merge şi aşa şi astfel pot fi unse unele rotiţe politice. Cert este că, fiind vorba de o finanţare pe resurse umane, proiectul ar fi trebuit să treacă prin furcile caudine ale organismelor de profil din Ministerul Muncii, acolo unde s-au cam închis ochii. Acest minister a fost condus, nu o dată, de Marian Sârbu, preşedintele UNPR. Consilierul personal al ministrului Sârbu a fost Răzvan Condurăţenu, iar Dina, Bălan şi Jianu sunt nume marcante ale UNPR Argeş. Nu-i aşa că se cam leagă şi miroase de la o poştă a proiect politizat? Dacă mai adăugăm şi că Dumitru Voiculescu este membru PDL, e clar pentru toată lumea că proiectul Copmed este controlat în totalitate de actuala putere politică. Ar mai trebui menţionat că, din cei 23 de membri fondatori ai ASU, care ar fi fost îndreptăţiţi să aibă un cuvânt de spus referitor la acest proiect, doar trei iau decizii în Asociaţie referitor la Copmed. Aceştia sunt Dina, Jianu şi Voiculescu, toţi trei înregimentaţi în actuala putere politică.

Copmed, pe masa premierului Ungureanu şi a Comisiei Europene

Surse din rândul autorităţilor statului arată că recentele convulsii de la nivelul AMPOSDRU (demiterea directorului general Carmen Ionel) au la bază grave abateri atât la nivelului compartimentului de management, cât şi al celui de control. Atât pe masa autorităţilor române (până la nivel de premier), cât şi la Comisia Europeană s-ar afla, spun aceleaşi surse, o analiză în care sunt pomenite mai multe proiecte printre care “QualiMatch – Sistem integrat de asistenţă pentru îmbunătăţirea accesului pe piaţa muncii pe baza calificării” şi “Copmed – Competenţe pentru protecţia mediului”. Ambele studii de caz au un punct comun: transformarea unor proiecte europene cu finanţări importante în afaceri de familie. În cazul “QualiMatch” vorbim de un proiect cu o finanţare europeană de 3,6 milioane de euro accesat de fostul preşedinte şi membru al UGIR-1903, Ioan Cezar Coraci, fără cunoştinţa celorlalţi membri ai Asociaţiei respective şi transformat într-o afacere de familie pentru acesta şi cele două fiice ale acestuia. Acelaşi modus operandi şi la ASU, în cazul proiectului Copmed. Iată cum, după ce executorul piteștean Eugen Fieraru ne-a pus o talpă la admiterea în Schengen, rupând uşile sucursalei piteştene a băncii olandeze ING, alți argeșeni, gen Dina, Bălan şi compania au pus umărul la greu la sistarea finanţărilor europene prin POSDRU. Chiar ministrul Afacerilor Europene, Leonard Orban, atenţiona în toiul acestui scandal că nu e admisibil ca, într-un proiect pe POSDRU, bugetul de salarii să urce chiar şi până la 70%-80% din bugetul total al proiectului.

Salariile nesimţite ale celor ca Dina şi Bălan, plătite din banii românilor

Chiar dacă Europa ne-a trimis la colţ şi întrerupe pentru şase luni finanţările prin POSDRU, băieţii deştepţi de la Copmed s-au liniştit după momentul de panică pentru că statul veghează la bunăstarea lor. Mai exact, până la o nouă decizie a Comisiei Europene, finanţările, inclusiv salariul nesimțit de 290 milioane al lui Emil Dina, sunt susţinute de la bugetul de stat, adică din banii românilor, pentru că, nu-i aşa, proiectele trebuie să meargă. Vorba lui nenea Iancu, mai actuală ca oricând: “curat murdar, mon cher!”
Florin Silvestru