Să ne bucurăm cu moderaţie de masa de Crăciun!

de | 18.12.2014 10:49 | Actualitate

Deşi zăpada se lasă încă aşteptată, apropierea Crăciunului și a sărbătorilor de iarnă se simte tot mai mult. După un post mai scurt sau mai lung, mai riguros sau mai superfluu, oamenii petrec şi se înfruptă, iar principalul protagonist culinar al Crăciunului este porcul. Savurosul patruped trandafiriu, consumat în mod iraţional, poate intra în conflict cu starea de sănătate. Mai mult, la pacienţii cardiaci, obezi, cu tulburări ale grăsimilor sanguine, cu suferinţe digestive, delicioasa carne de porc s-ar cuveni să fie consumată şi mai parcimonios.
„Dincolo de calităţile culinare ale cărnii, porcul oferă medicinei soluţii terapeutice, datorită compatibilităţii cu ţesuturile umane, ne-a declarat medicul cardiolog Adrian Tase. Ne referim aici la preparatele celulare din ficat porcin utilizate ca trofice hepatice, la preparatele de insulină ordinară utilizate în tratamentul diabetului, la primele valve biologice implantate chirurgical la om, Hancock şi Carpentier-Edwards, la alte potenţiale molecule sau organe ce ar putea fi utilizate ca „piese de schimb” pentru omul bolnav. Pe de altă parte, porcul adăpostește un parazit extrem de periculos. Trichinoza – infestarea cu Trichinella spiralis, poate da miocardită (inflamația mușchiului cardiac), care uneori poate evolua fatal. De aceea, porcii comercializați sunt riguros verificați din acest punct de vedere, prin examinarea microscopică a unei porțiuni de mușchi intercostal sau diafragm”.

„Vă puteți bucura de friptură, sarmale sau cârnați cu cumpătare și mai degrabă la masa de prânz decât la cină”

„Ajunsă în duoden, carnea este pregătită de către sărurile biliare pentru descompunerea biochimică, a mai spus medicul Adrian Tase. Secreția acestor săruri presupune un efort concertat al ficatului și al aparatului biliar. Producția excesivă a amilazelor, tripsinelor și a altor enzime lipoproteolitice necesare procesului de descompunere a proteinelor și grăsimilor poate suprasolicita pancreasul. Urmează absorbția intestinală a chintesenței cărnii, și ea un proces laborios. Produsele de degradare metabolică ai cărnii solicită din plin segmentul terminal al tubului digestiv-colonul și rectul (intestinul gros). Absorbția se traduce prin traversarea vilozităților intestinale și pătrunderea în circulație a biomoleculelor. Carnea de porc bogată în grăsimi poate altera astfel tabloul lipidic al sângelui sau lipidograma. Creșterea excesivă în plasma sanguină a colesterolului, în special a celui „rău” (fracțiunea LDL), constituie un factor major de risc pentru infarctul miocardic acut și, prin urmare, necesită un tratament specific cu medicamente eulipemiante de tip statin sau fibrat. Trebuie să recunoaștem însă că, în afara beneficiului hedonic – plăcerea de a mânca, carnea mamiferelor oferă organismului proteinele cu cea mai mare valoare biologică utile în procesul de creștere și dezvoltare a copilului și adolescentului, apărarea împotriva infecțiilor prin sinteza anticorpilor și obținerea performanțelor fizice și intelectuale. În concluzie vă puteți bucura, deci, de friptură, sarmale, cârnați, tobă sau chiar șorici, cu cumpătare: mai degrabă la masa de prânz decât la cină, preparându-le, de preferință, cu ulei de măsline și urmate, ca desert, de un măr sau o portocală”.

„Efectul frigului, mai accentuat la bolnavii cu afecțiuni cronice”

În altă ordine de idei, același medic cardiolog Adrian Tase a ținut să precizeze că „gerul constituie o ameninţare pentru inimă. Evident, pentru pacienţii cardiovasculari, temperaturile scăzute reprezintă chiar o agresiune asupra organismului. În general, la bolnavii cu diverse afecţiuni cronice, efectul frigului este mai accentuat. Efortul fizic efectuat în condiţii de frig este foarte periculos, deoarece frigul este un echivalent al efortului fizic. Uneori, simpla expunere la frig este suficientă pentru a declanşa o criză de angină pectorală sau chiar un infarct miocardic acut. Frigul mai poate declanşa angina pectoris prin spasm coronarian, dar şi vasoconstricţie periferică cu sindrom Raynaud, care constă în coloraţia albă, roşiatică sau vineţie a mâinilor. Prin urmare, recomandăm îmbracăminte adecvată, cu căciulă şi mănuşi, pentru protejarea extremităţilor împotriva degerăturilor, băuturile calde, cum sunt ceaiul şi cafeaua, dar şi supele. Mişcarea este calorigenă şi, prin urmare, este benefică în condiţii de ger, cu condiţia ca după aceea să te retragi într-un loc călduros”.
Marius Ionel

Articol scris de Jurnalul de Arges

Distribuie!

Abonează-te la newsletter!

Trimitem un newsletter pe zi, dimineața, cu știrile din ziua anterioară.

* indicates required

0 Comentarii