# Cadavrul a fost găsit într-o fântână părăsită din satul Colţu, acoperit cu un metru cub de piatră de cale ferată # Iulian Ţigănilă riscă închisoarea pe viaţă. Celebrul criminal în serie Ion Râmaru a ţinut sub teroare Bucureştiul în anii ’70. A atacat 14 femei, dar nu a reuşit să ucidă decât patru. Ce a şocat, însă, cel mai tare, la Râmaru a fost sadismul şi violenţa cu care a ucis cele patru femei: le-a lovit cu un ciocan în cap, le-a muşcat pe tot corpul şi apoi le-a supt sângele. Pe toate cele patru victime le-a şi violat, pe unele chiar şi după ce au murit. Pe 23 octombrie 1971, cel mai mare criminal în serie din istoria României, Ion Râmaru, supranumit şi „Vampirul din Bucureşti”, a fost executat la Jilava. 28 de ani mai târziu, în 1998, şi Argeşul avea să trăiască teroarea bucureştenilor din anii ’70. Cinci oameni au dispărut de acasă, fără urmă, în decurs de doi ani de zile. Dacă, la început, s-a crezut că e vorba doar de persoane dispărute, la scurt timp poliţiştii argeşeni şi-au dat seama că, de fapt, era vorba de apariţia unui nou criminal în serie, care-şi ucisese victimele cu un sadism mai mare decât al lui Râmaru. După ce erau omorâte, victimele erau tăiate în bucăţi şi aruncate în fântâni părăsite. Aşa a intrat în atenţia anchetatorilor Iulian Ţigănilă, un tânăr de 37 de ani, originar din comuna Ungheni.

O scrisoare anonimă a scos la iveală prima victimă a lui Ţigănilă

Povestea celui mai mare criminal în serie din Argeş a început pe 25 februarie 2000, când poliţiştii din Ungheni au primit o scrisoare anonimă în care erau anunţaţi că Iulian Ţigănilă l-ar fi omorât pe Ion Burcică din localitate. Poliţia s-a deplasat imediat la locuinţa presupusei victime şi a constatat că, pe lângă dispariţia acestuia, din casă mai lipsea un televizor color şi 300 de bonuri de pâine. Dispariţia lui Ion Burcică a fost anunţată şi la IPJ Argeş, iar cazul a fost preluat de cea mai bună echipă de criminalişti, formată din subcomisarul Dan Nicolae, actualul şef al poliţiei argeşene, şi procurorul Cornel Ioana. Din primele cercetări a reieşit că Ion Burcică, în vârstă de 57 de ani, nu avea familie şi obişnuia să dea bani cu împrumut prin sat, iar în seara dispariţiei a fost invitat acasă la Ţigănilă, la un pahar de băutură. După şase luni de cercetări, în septembrie 2000, cadavrul a fost descoperit într-o fântână părăsită din satul Strâmbeni. La efectuarea autopsiei s-a stabilit că moartea lui Burcică a fost una violentă şi s-a datorat unei hemoragii interne. Cum principalul suspect era Iulian Ţigănilă, acesta a fost dat în urmărire generală şi prins la scurt timp de o razie a poliţiei. Iniţial, cel supranumit „Râmaru din Ungheni” nu şi-a recunoscut crima, însă anchetatorii au reuşit să adune probe prin care să îi stabilească vinovăţia şi să-l trimită în judecată. În tot acest timp, subcomisarul Dan Nicolae şi procurorul Cornel Ioana au reuşit să strângă probe şi pentru a doua victimă a lui Ţigănilă. Este vorba de Elena Spătaru, din Piteşti, pe care criminalul a tranşat-o în bucăţi, a pus-o într-un sac, după care i-a ascuns cadavrul într-o ţeavă subterană pe un câmp din judeţul Olt. Capul victimei nu a fost găsit, însă, niciodată. Se probase, aşadar, două crime dintre cele cinci în spatele cărora se pare că stă Iulian Ţigănilă. Pentru cele două crime dovedite, Iulian Ţigănilă a fost condamnat la 24 de ani de închisoare. Deşi au trecut aproape 10 ani de când Iulian Ţigănilă se află în puşcărie, poliţiştii nu au oprit cercetările în cazul lui. De curând a fost descoperit şi cadavrul celei de-a treia victimă, ucisă în 1998. Se bănuieşte că ar fi vorba de Cornel Albu, care, după ce a fost omorât, a fost tranşat în bucăţi şi aruncat într-o fântână părăsită din satul Colţu, comuna Ungheni. Peste cadavru, Ţigănilă a aruncat aproape un metru cub de piatră de cale ferată, ca să fie sigur că nimeni nu va descoperi nimic, niciodată. Conform unor surse judiciare, Iulian Ţigănilă urmează să fie trimis în judecată şi pentru această a treia crimă şi are toate şansele să fie condamnat pe viaţă.

Complicele lui Ţigănilă riscă şi el închisoare pe viaţă

Cum acest caz a fost considerat, la vremea respectivă, unul de grad zero el a fost preluat de Parchetul General încă din 2003. Pe cale de consecinţă, şi subcomisarul Dan Nicolae a fost luat  atunci la Bucureşti. În Capitală, actualul şef al IPJ Argeş a muncit cot la cot cu doi dintre cei mai mari criminalişti români, deoarece ancheta a fost deosebit de complexă. Practic, Dan Nicolae a stabilit că Iulian Ţigănilă a mai avut un complice, care a fugit în Italia: Ion Barbu, zis Chioru’, de 45 de ani, din comuna Căldăraru. Din primele investigaţii s-a stabilit că Ion Barbu a părăsit ţara pe 3 august 2002, într-un autocar cu destinaţia Spania. Deşi Barbu îşi cumpărase bilet dus – întors, el nu a mai figurat niciodată pe lista de întoarcere în România. Dan Nicolae l-a urmărit pas cu pas, prin Interpol, pe Ion Barbu, reuşind să-l repereze într-un final în Italia, într-o localitate de lângă Roma. În urma unei conlucrări directe între poliţia română şi cea italiană, o premieră la acea dată, complicele lui Ţigănilă a fost arestat la Roma, iar poliţistul Dan Nicolae a fost trimis de IGPR să-l aducă pe Ion Barbu în ţară. Pentru modul cum au condus ancheta în cazul celui mai mare criminal în serie din Argeş, ministrul de Interne de atunci, Ioan Rus, i-a avansat în grad, în mod excepţional, pe cei trei poliţişti români, comisarul Gelu Olteanu şi subcomisarii Dan Nicolae şi Liviu Galoş. După ce a fost adus din Italia de către Dan Nicolae, Ion Barbu a fost judecat şi condamnat la o pedeapsă de 22 de ani pentru complicitate la crimele comise de Ţigănilă. Acum, odată cu identificarea celei de a treia victime, Ion Barbu riscă, la fel ca şi Iulian Ţigănilă, închisoarea pe viaţă.
(Ionuţ STANCIU)