Web Analytics
scris vineri, 11.11.2022

S-a decis: Mii de hectare din Parcul Național Retezat, retrocedate în 2006, rămân în proprietatea statului

După 13 ani de judecată, instanța s-a pronunțat irevocabil în dosarul retrocedării din Parcul Național Retezat către moștenitorii familiei Kendeffy. Este vorba despre retrocedarea a câteva mii de hectare de teren, Tribunalul Hunedoara considerând că terenurile trebuie să rămână statului român, a anunțat, azi, asociația Agent Green.

S-a decis: Mii de hectare din Parcul Național Retezat, retrocedate în 2006, rămân în proprietatea statului

Citește și: Acuzat de delapidare, fostul contabil al Protoieriei Câmpulung nu a scăpat de proces

Maria Kendeffy avea 85 de ani și se afla de peste 20 de ani într-un azil din Viena când a început lupta pentru obținerea Parcului Retezat. Ea a fost nora ultimului grof Gabor Kendeffy, după căsătoria cu fiul acestuia, Nikolaus, mort în 1993. Soția i-a supraviețuit și i-a dat împuternicire, în 2005, fiicei și ginerelui să recupereze averea vechilor grofi. Aceștia au cerut apoi autorităților din Țara Hațegului retrocedarea Masivului Retezat. Este vorba despre circa 10.000 de hectare de pădure, pășune și stânci. În 2006, o comisie constituită în baza unui ordin al Prefectului a emis titlurile de proprietate pentru cele două solicitante, stabilind că familia Kendeffy a deținut proprietățile din Retezat, hectare de pășuni, păduri, goluri alpine, terenurile pe care se află lacurile glaciare din Retezat și rezervația științifică Gemenele.

Citește și: Şi preotul Horia Dumitrescu s-a ales cu un apartament după ce a luat în grijă o bătrână

În 2009, Academia Română a solicitat anularea titlurilor de proprietate. Judecătoria Hațeg a stabilit că moștenitoarele nu puteau solicita și nici nu erau îndreptățite să obțină terenurile respective, deoarece statul român plătise despăgubiri, nu exista un certificat de moștenitor, iar una dintre solicitante nu avea cetățenie română la data solicitării reconstituirii dreptului de proprietate. Soluția nu a fost definitivă, iar un exemplar al sentinţei nu a fost semnat de magistratul care a pronunţat-o, deşi minuta şi exemplarul aflat în mapa de şedinţe au fost semnate, sentința fiind atacată cu recurs.

Joi, Tribunalul Hunedoara a respins ca nefondate recursurile civile declarate de către moștenitoare.

Distribuie!

0 Comentarii

Înaintează un Comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Articole asemănătoare

Ultimele articole

Omul săptămânii

Opinie

Din ediția tipărită