# Scandalul cu celebrul bloc de 10 etaje din centrul Piteștiului revine în actualitate după ce Consiliul Local Pitești a decis exercitarea dreptului de preempțiune asupra monumentului istoric Casa Bobancu # Institutul Național al Patrimoniului confirmă că blocul firmei Titidan e fix în raza de protecție a Casei Bobancu # Faptul că primarul voia neexercitarea acestui drept a stârnit suspiciuni

Într-un răspuns transmis Tribunalului Vâlcea, acolo unde se judecă dosarul în care dr. Tiberiu Irimia cere anularea autorizației de construire a blocului de 10 etaje al firmei Titidan, pe motiv că, printre altele, documentul a fost eliberat fără un aviz din partea Direcției Județene pentru Cultură Argeș, Institutul Național al Patrimoniului are o poziție fermă: Primăria Pitești era obligată să ceară respectivul aviz chiar și numai pentru faptul că noua construcție se află în zona de protecție a monumentului istoric Casa Bobancu. Asta dincolo de faptul că vorbim de un bloc construit într-un sit urban, potrivit Listei Monumentelor Istorice. Cât despre Casa Bobancu, în cazul căreia consilierii locali au votat pentru exercitarea dreptului de preempțiune de către autoritatea locală (care o poate cumpăra înaintea oricărui alt potențial cumpărător), a atras atenția faptul că primarul Cornel Ionică s-a lăsat greu, invocând faptul că acest imobil istoric este unul scump.

Legătura între Casa Bobancu și imobilul Titidan (foto) din b-dul I.C. Brătianu nr. 54, a cărui autorizație de construcție face obiectul dosarului de la Tribunalul Vâlcea în care primarul, Primăria Pitești şi dezvoltatorul imobiliar au calitatea de pârâți, este dată de trimiterile la Lista Monumentelor istorice, trimiteri care răspund perfect la întrebarea „avea sau nu Primăria Pitești obligația să obțină un aviz de la Direcția Județeană pentru Cultură ca să poată autoriza ridicarea noului bloc?”.
Iată ce explică Institutul Naţional al Patrimoniului într-un răspuns transmis Tribunalului Vâlcea: „Pentru a înlătura orice dubiu legat de necesitatea obținerii în speţă a avizului obligatoriu emis de Ministerul Culturii şi Cultelor sau, după caz, de către serviciile publice deconcentrate (s.n. Direcţia Judeţeană pentru Cultură Argeş) vă învederăm faptul că în IML 2011 există înscris un alt monument istoric, Casa Bobancu, aflat pe b-dul I.C. Brătianu nr 51, clasat ca monument istoric prin ordinul nr. 2.479 din 16.11.2009. (…) Or, conform planşei anexate acestei adrese, zona de protecţie a acestui monument acoperă imobilul din b-dul I.C. Brătianu nr. 54”. Adică blocul de 10 etaje al firmei Titidan.
Aceeaşi instituţie concluzionează în documentul transmis Tribunalului Vâlcea că „administraţia publică locală avea obligația de a elibera un certificat de urbanism care să prevadă avizele necesare conform PUG și RLU, deci și a avizului obligatoriu al Direcției Județene pentru Cultură Argeș, inclusiv din perspectiva faptului că imobilul din b-dul I.C. Brătianu nr. 54 se află în zona de protecție a monumentului istoric Casa Bobancu”.
După încercarea nereușită a primarului Cornel Ionică de a-i convinge pe consilierii locali să-i voteze proiectul de neexercitare a dreptului de preempțiune pentru Casa Bobancu, aleșii locali au decis invers, astfel încât monumentul să fie cumpărat de municipalitate prin exercitarea dreptului de preempțiune.
„Primarul a demonstrat că nu are niciun fel de înțelegere pentru patrimoniul cultural al Piteștiului și, după situația oarecum asemănătoare legată de monumentul Casa Panțurescu, putem să ne gândim la multe interese, inclusiv la legătură directă a autorizației de construire a blocului Titidan cu zona de protecție a monumentului Casa Bobancu. „În ceea ce privește Casa Bobancu, ca să fiu convins că va fi salvată, vreau să mă asigur că a fost respectată raza de protecție a monumentului în dosarul de autorizare a blocului Titidan. Înainte de emiterea autorizației de construire, trebuia emis obligatoriu avizul Ministerului Culturii pentru autorizarea blocului Titidan în ceea ce privește protecția structurii imobilului cât și a studiilor de însorire. Un monument fără însorire se va degrada într-un ritm foarte rapid, în contextul în care la limita de proprietate, în vecinătatea directă, s-a mai construit un imobil cu 6 nivele”, spune dr. Tiberiu Irimia, cel care a cerut în instanță anularea autorizației emise de Primăria Pitești pentru blocul Titidan.
Ar mai fi de precizat faptul că, până acum câteva luni, disputa s-a purtat pe marginea apartenenței imobilului din b-dul I.C. Brătianu nr. 54 la situl urban Bulevardul Republicii.

„Descrierea din LMI primează faţă de descrierea PUG-ului în vigoare”

Ca să justifice de ce nu a cerut avizul amintit, Primăria Pitești a invocat faptul că, potrivit PUG aprobat în 1999, încă în vigoare (dar și potrivit unui studiu al SC Proiect Argeș din oct. 1991) imobilul din b-dul I.C. Brătianu nr. 54 NU face parte din situl urban Bulevardul Republicii. Doar că, potrivit descrierii din LMI 2004, imobilul din b-dul I.C. Brătianu nr. 54 face parte din sit. De aici controversa pe marginea legalității autorizației blocului Titidan.
Răspunsul transmis Tribunalului Vâlcea de Institutul Național al Patrimoniului face lumină și sub acest aspect, explicând clar că „descrierea Sitului Urban Bulevardul Republicii din LMI primează față de descrierea PUG-ului în vigoare”.

„Nu putem să-i lăsăm să se ocupe de noul PUG pe «măcelarii» oraşului”

Cât despre PUG-ul pe care municipalitatea lucrează la acest moment și care lasă loc la tot felul de interpretări, în aceeași ședință de consiliu local, arhitectul-șef al Primăriei Pitești a spus că lucrurile ar fi în direcția cea bună pentru că se lucrează la un plan urbanistic general nou. Iată cum se vede această promisiune din unghiul celor care au avut de pătimit din cauza alunecosului PUG neactualizat.
„Da, este indispensabil în acest moment și eu chiar aș interzice orice emitere de autorizații de construire până la elaborarea și aprobarea unui nou PUG. Cea mai mare problema e că nu putem să-i lăsăm să se ocupe de elaborarea și aprobarea unui nou PUG pe «măcelarii» orașului. Șmecheria folosită de ei a fost întotdeauna să se plângă de vechiul PUG, pe care tot ei nu l-au refăcut de 20 de ani. Realitatea este că nu a fost refăcut tocmai ca să se poată autoriza orice construcție după bunul plac al primarilor, arhitectului-șef și cu acordul Consiliului Local. (…) Noul PUG trebuie să «repare» orașul. Dar există și varianta în care, dacă nu e conceput de oameni serioși și profesioniști, orașul să fie îngropat definitiv în beton”, mai spune Tiberiu Irimia.