În pregătirea unei noi cărți dedicată poetului național, Calinic Argeșeanul descoperă noi și noi fațete ale lui Mihai Eminescu, pe care ține să le împărtășească cu cititorii și enoriașii. Arhiepiscopul este fascinat de activitatea acestuia și a modului în care privea problemele social-politice și religioase, ca gazetar, scriitor și analist politic. Și pătrunde cu ochii minții chiar în redacția ziarului „Timpul”, în care Eminescu scrie despre primirea pompoasă a monseniorului Ignatius Paoli.
„Fiind și noi în antecamera unde se gândește, scrie și se tipărește ziarul «Timpul», aflăm că la 29 mai 1873, pag. 1, s-a publicat din nou un lung și stufos editorial, cu titlul: «Miercuri seara», unde se citește: «Miercuri seara mitropolitul romano-catolic s-a întors de la Roma și a fost primit cu mare pompă la gara Târgoviștii. Peste cincizeci de preoți catolici, elevii seminarului de la Cioplea și câțiva dintre notabilii comunității romano-catolice din București l-au felicitat pe viitorul prelat român și cu ocaziunea aceasta s-au văzut cele dintâi pălării late din București.
De la gară, monseniorul Paoli s-a întors la Bărăție, unde-și are deocamdată reședința. Alaiul de vreo șaptezeci de trăsuri a trecut de-a lungul podului Mogoșoaia și, desigur, trecând prin lumina lămpilor electrice de la Palat, manifestanții și-or fi zis cuvintele: Alea jacta est! Erau multe flori, cununi, ghirlande mari, buchete de tot felul, multă veselie era și multă speranță oglindită în deosebitele fețe.
Puțin timp după încheierea Tratatului de la Berlin, monseniorul Paoli a fost la Viena, unde Împăratul Francisc Iosif I l-a primit în mai multe rânduri. Întorcându-se din această călătorie, zelosul prelat s-a apucat de zidirea catedralei și, pe când puseseră temeliile ei, din Ardeal se vorbea despre înființarea unui seminar român romano-catolic în București. Era vorba să se adune pentru seminar profesori români, formați la Blaj, la iezuiții din Pesta, în seminarul Sfânta Varvara din Viena ori din colegiul De propaganda fide din Roma, c-un cuvânt cei mai distinși dintre preoții românilor greco-catolici.
Acest plan produsese oarecare amărăciuni chiar în cercurile chemate a da elementele pentru realizarea lui, căci, deși buni catolici, cei mai mulți dintre preoții români uniți sunt încă și mai buni români. Astfel tocmai din aceste cercuri a străbătut știrea că monseniorul Paoli primește din Viena o însemnată subvenție anonimă și că în curând se va înființa în București, o mitropolie romano-catolică!”
Așadar, neîndoielnic, Mihai Eminescu, celebrul personaj al Neamului Românesc, era cel mai aprig analist, în înțelesul de azi al cuvântului! Iar scrisul său a rămas ca un fagure dulce de miere!»
Calinic Argeșeanul”
Citește și Rostirea lui Calinic. „Biserica Romano-Catolică din România devine Biserică Catolică românească”
Citește și Rostirea lui Calinic. „Mihai Eminescu, potrivnic invaziei icoanelor urâte”
0 Comentarii