ECRU – Centrul European pentru Unitate Românească (European Centre for Romanian Unity), în calitate de organizație non-guvernamentală care promovează la nivelul Uniunii Europene ideea de unitate românească, respectarea drepturilor românilor din afara țării (inclusiv drepturile celor din comunitățile istorice), cu un accent deosebit pe susținerea integrării europene a Republicii Moldova, solicită noului Guvern și Parlament să trateze situația românilor din afara granițelor ca prioritate în programul de guvernare, respectiv în activitatea Parlamentului în acest nou mandat.
Citește și: AVERTISMENT – SALVAMONT ARGEȘ: Pericol de avalanșă în MunțiI Făgăraș!
Având în vedere următoarele:
- Conform statisticilor anunțate de Departamentul pentru Românii de Pretutindeni pentru anul 2019, în afara granițelor țării trăiesc 9,7 milioane de români. Aproape 5,6 milioane au emigrat și constituie „diaspora” românească. Ceilalți români din afara granițelor trăiesc în comunitățile istorice – Republica Moldova, Serbia, Ucraina, Bulgaria etc.
- România este țara cu cea mai mare rată de emigrare din tot spațiul comunitar, numărul românilor cu reședința oficială în alte state ale Uniunii Europene depășind 3 milioane în 2019;
- Peste 1 milion de cetățeni ai Republicii Moldova dețin și cetățenie română;
- Până acum, sprijinul acordat de autoritățile române pentru activitățile de conservare și promovare a limbii, culturii și istoriei românești în cadrul acestor comunități a fost unul minim, iar procesul de finanțare extrem de dificil birocratic si de multe ori corupt, finanțările fiind “cu dedicație”, pentru asociațiile “de partid”;
- Situația deja precară pentru românii din multe comunități istorice s-a agravat considerabil în ultimii ani în ceea ce privește dreptul acestora la educație în limba maternă, la propria cultură și la practicarea propriei religii. Un exemplu concret în acest sens îl constituie situația românilor din Ucraina și a celor de pe văile Moravei și Timocului din Serbia;
Citește și: Dezvăluiri. Gheorghe Mihăilă descrie filiera prin care se dau şi apoi se anulează permisele port-armă la IPJ Argeş
Ca primi pași pentru o revenire la normalitate și demnitate, solicităm noului Guvern și Parlament al României să întreprindă măsurile necesare pentru:
- Desfășurarea corectă a recensământului din 2021 astfel încât după acest recensământ să se știe EXACT câți români trăiesc în afara granițelor și mai ales UNDE sunt acești români;
- Reformarea legislației electorale și înfiiintarea de Circumscripții Electorale separate pentru reprezentarea adecvată a intereselor românilor de pretutindeni:
- Circumscripție electorală pentru românii din provinciile istorice;
- Circumscripție electorală pentru românii care trăiesc în Uniunea Europeană, în afara granițelor țării;
- Circumscripție electorală pentru românii care se află în afara granițelor Uniunii Europene și nu provin dintr-o comunitate istorică;
- Asigurarea accesului egal la viața politică pentru cetățenii români cu domiciliul în afara granițelor, inclusiv modificarea Articolului 16, paragraful 3 din Constituția României, astfel încât cetățenii români din afara granițelor să poată candida pentru a reprezenta circumscripția electorală din care provin, chiar dacă nu au domiciliul în țară;
- Respectarea Legii 299 / 2007 republicată, cu modificările și completările ulterioare, privind organizarea Congresului Românilor de Pretutindeni – for al societății civile, apartidic;
- Înființarea la nivelul fiecărui Minister pertinent a unui departament pentru românii de pretutindeni, eventual chiar la nivel de Secretar de Stat;
- Stabilirea unui program clar de finanțare pentru înființarea de Centre Comunitare în zonele din afara țării unde trăiesc comunități mari de români. Managementul acestor centre trebuie realizat cu personal din comunitatea în care se află fiecare Centru;
- Simplificarea procesului de finanțare pentru organizațiile românești din afara granițelor, îndeosebi cele care predau limba română;
- Simplificarea procedurii de adopție pentru cetățenii români din afara granițelor și acordarea dreptului de a adopta cetățenilor necăsătoriți sau cuplurilor necăsătorite care întrunesc restul condițiilor din actualul cadru legal;
- Fluidizarea și simplificarea procesului de redobândire a cetățeniei române pentru cei din Republica Moldova și din comunitățile istorice;
- Înființarea unui Minister pentru Relația cu Republica Moldova care să sprijine integrarea europeană a acesteia, dezvoltarea relațiilor economice, interconectarea sistemelor electroenergetice, informatice și de transport ale României și ale Republicii Moldova și să promoveze unitatea culturală și lingvistică prin schimburi și proiecte culturale și educaționale dedicate în primul rând tinerilor;
- Asumarea la nivelul Uniunii Europene a integrării europene a Republicii Moldova și a reunificării ca act firesc și legitim în baza dreptului internațional, respectând valorile europene, principiile democratice și statul de drept care stau la baza proiectului european;
- Promovarea la nivel european a condiționării relațiilor UE cu țări terțe de respectarea drepturilor minorităților în statele respective.
Având în vedere rolul important pe care îl constituie elementul demografic în dezvoltarea economică a unui stat, solicităm noilor aleși să acționeze în baza potențialului enorm pe care îl prezintă românii din afara granițelor. Ei au contribuit și continuă să contribuie la dezvoltarea economică și politică a României precum și la crearea unui capital de imagine în plan extern.
Menținerea coeziunii naționale, valorificarea potențialului uman, implicarea întregii diaspore în viața politică și culturală a României constituie câteva dintre măsurile importante pe care le poate lua statul român pentru a contracara dezavantajele aferente declinului demografic.
Citește și: Noua vedetă a lumii medicale din România / Doctorul militar Valeriu Gheorghiţă e născut şi crescut în comuna Izvoru
Îmbunătățirea situației economice și eliminarea corupției instituționalizate rămân principalele soluții la fenomenul migrației românilor. Nici una, nici alta nu se vor întâmpla peste noapte.
Între timp, avem aproape 10 milioane de români în afara granițelor.
Dezvoltarea socio-economică a României și dobândirea unui capital politic extern depinde în mare măsură și de felul în care statul român va gestiona situația actuală și va ști să protejeze și să valorifice potențialul acestor aproape 10 milioane de români.
Vă reamintim că aproape 70% dintre cetățenii români cu drept de vot AU DECIS să NU participe la alegerile pentru Parlamentul României din decembrie 2020, fapt care ar trebui să vă dea de gândit.
Trebuie să demonstrați cât mai rapid că interesul dumneavoastră ca aleși în Parlament sau ca numiti în Guvern se îndreaptă cu prioritate spre consolidarea unui sistem politic credibil, competent și orientat către soluționarea problemelor cetățenilor români indiferent de locul unde trăiesc aceștia.
Bianca Ficuț Cornel Radu-Loghin
Bruxelles, 31 Decembrie 2020
0 Comentarii