România se confruntă cu riscul suspendării unei sume uriașe din fondurile europene alocate prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Mihai Alexandru Ghigiu, a anunțat miercuri, 4 noiembrie 2026, că țara noastră ar putea încasa până la sfârșitul anului numai 3 miliarde de euro din cele aproximativ 6,4 miliarde solicitate prin ultimele două cereri de plată. Diferența, de 3,4 miliarde de euro, riscă să intre într-o procedură de suspendare, din cauza problemelor legate de îndeplinirea reformelor și obiectivelor asumate în fața Comisiei Europene. Ministrul a subliniat că este vorba despre estimări, iar valoarea finală a sumelor aprobate va fi stabilită de oficialii europeni după analizarea documentelor transmise de autoritățile române.
Situația a fost prezentată de Mihai Alexandru Ghigiu în cadrul unei conferințe de presă dedicate stadiului implementării PNRR. După trei renegocieri ale planului, România are alocată o finanțare totală de aproximativ 20,1 miliarde de euro, din care o parte importantă a fost deja atrasă. Ultimele două cereri de plată, cu numerele 5 și 6, ar trebui să aducă la buget aproximativ 6,4 miliarde de euro, reprezentând granturi și împrumuturi. Discuțiile purtate până acum cu reprezentanții Comisiei Europene indică însă posibilitatea ca aproape jumătate din acești bani să nu fie virați în prima etapă.
De ce riscă România să piardă miliarde de euro. Zeci de jaloane din PNRR au probleme
Potrivit ministrului Fondurilor Europene, dificultățile sunt concentrate în special la cele două cereri de plată aflate în evaluare. Cererea numărul 5, în valoare de aproximativ 2,08 miliarde de euro, cuprinde șase jaloane pentru care există probleme privind îndeplinirea obligațiilor asumate. Situația este și mai complicată în cazul cererii numărul 6, care are o valoare de 4,35 miliarde de euro și reunește 104 jaloane și ținte. Dintre acestea, 32 sunt considerate în prezent vulnerabile la penalizări, iar pentru unele există riscul ca România să nu primească deloc sumele corespunzătoare.
Mihai Alexandru Ghigiu a explicat că numeroase reforme și investiții au fost amânate pentru ultima etapă a PNRR, ceea ce a dus la acumularea unui număr mare de obligații care trebuie demonstrate într-un interval foarte scurt. Problemele nu sunt însă identice în toate cazurile. Există obiective care nu au fost îndeplinite, dar și investiții realizate pentru care autoritățile nu au transmis toate documentele justificative necesare. În alte situații, rapoartele și informațiile furnizate nu corespund cerințelor Comisiei Europene.
Această diferență este importantă deoarece lipsa unor documente poate fi remediată prin transmiterea de informații suplimentare, în timp ce neîndeplinirea efectivă a unei reforme sau a unei investiții poate atrage consecințe financiare mai serioase. Prin urmare, nu toate cele 3,4 miliarde de euro aflate în risc trebuie considerate bani pierduți definitiv.
Două date decisive: 6 și 20 noiembrie. România încearcă să deblocheze fondurile
Ministerele implicate în implementarea PNRR au la dispoziție doar câteva zile pentru a încerca să îmbunătățească situația. Potrivit ministrului, România va transmite până vineri, 6 noiembrie, documente revizuite către Comisia Europeană, în speranța că acestea vor demonstra îndeplinirea unui număr cât mai mare de jaloane. Autoritățile române încearcă astfel să reducă valoarea sumelor care ar putea fi suspendate și să obțină o evaluare mai favorabilă.
Următorul moment important este 20 noiembrie, data la care Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene estimează că oficialii europeni vor comunica deciziile privind jaloanele îndeplinite integral, cele realizate parțial și eventualele corecții financiare. Pe baza acestei evaluări, România ar urma să primească până la sfârșitul anului 2026 sumele aprobate pentru plată.
Ministrul a avertizat însă că rezultatul nu este încă stabilit și că estimarea de 3 miliarde de euro reprezintă doar o proiecție realizată pe baza analizelor interne și a discuțiilor cu reprezentanții Comisiei Europene. Dacă documentele suplimentare vor fi considerate suficiente, suma aprobată ar putea fi diferită de cea anunțată inițial.
Ce se întâmplă cu cele 3,4 miliarde de euro suspendate
În cazul în care Comisia Europeană va decide suspendarea unei părți din fonduri, România ar urma să aibă la dispoziție încă două luni pentru a prezenta explicații și documente suplimentare privind obiectivele contestate. Autoritățile speră ca această etapă să permită deblocarea unei părți din bani în primăvara anului 2027, în special pentru investițiile care au fost realizate, dar pentru care lipsesc dovezi suficiente sau există neclarități în raportare.
Mihai Alexandru Ghigiu a precizat că echipele ministerului lucrează împreună cu reprezentanții celorlalte instituții implicate pentru clarificarea situațiilor semnalate de Comisia Europeană. Oficialul a recunoscut că perspectiva actuală nu este una optimistă, dar a insistat că autoritățile continuă demersurile pentru atragerea unei sume cât mai mari din finanțarea disponibilă.
În paralel, Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene și Ministerul Finanțelor analizează posibilitatea identificării unor surse alternative de finanțare pentru proiectele aflate într-un stadiu avansat de execuție. Printre variantele luate în calcul se numără utilizarea altor programe europene, în limitele permise de legislație, sau identificarea unor resurse de la bugetul de stat, astfel încât investițiile deja începute să poată fi finalizate.
Pentru moment, cele 3,4 miliarde de euro reprezintă o sumă estimată a fi suspendată, nu o pierdere definitiv confirmată. Decizia Comisiei Europene, așteptată în jurul datei de 20 noiembrie, va arăta câți bani poate încasa România până la finalul anului și ce fonduri vor depinde de clarificări suplimentare. Miza este una importantă pentru finanțele publice și pentru proiectele de investiții care au nevoie de fondurile europene pentru a fi duse la bun sfârșit.
0 Comentarii