Sistemul energetic al României intră sub presiune în octombrie, pe fondul debitului foarte redus al Dunării, producției hidro slabe și indisponibilității reactoarelor nucleare de la Cernavodă. În același timp, apropierea sezonului rece poate împinge consumul de electricitate până la aproximativ 8.000 MW în orele de vârf.
În acest context, Guvernul a decis prelungirea măsurilor speciale destinate prevenirii unei situații de criză în Sistemul Electroenergetic Național.
Dunărea pune probleme centralei de la Cernavodă
Una dintre cele mai mari vulnerabilități rămâne Centrala Nuclearoelectrică de la Cernavodă. Unitatea 1 a fost oprită pe 28 iulie, după scăderea nivelului Dunării în zona de aspirație a pompelor de răcire, iar Unitatea 2 a fost oprită pe 13 august.
În condiții normale, cele două reactoare operate de Nuclearelectrica asigură aproximativ 20% din producția națională de electricitate.
Prognozele privind debitul Dunării nu oferă însă, potrivit notei de fundamentare citate, suficiente certitudini pentru repornirea în siguranță a cel puțin unei unități în octombrie.
La Baziaș, debitul estimat la aproximativ 1.450 de metri cubi pe secundă la sfârșitul lunii septembrie ar putea coborî spre 1.185–1.200 m³/s în perioada 10–13 octombrie, în scenariul median. Pentru Cernavodă este indicată drept critică perioada 15–22 octombrie.
Producția hidro este afectată, iar regenerabilele nu pot garanta necesarul
Seceta și lipsa precipitațiilor pun presiune și pe producția hidro. În același timp, centralele pe cărbune pot furniza maximum aproximativ 1.200 MW, în condițiile unor rezerve limitate de combustibil.
Producția eoliană ar putea varia între 600 și 2.500 MW, însă pentru prima decadă din octombrie estimările indică un maxim de aproximativ 1.000 MW.
În cazul fotovoltaicelor, vârfurile de producție sunt estimate sub 2.800 MW, iar aportul acestora urmează să scadă odată cu reducerea perioadei de radiație solară și în condiții de nebulozitate accentuată.
Situația regională poate limita suplimentar opțiunile României. Un grup al centralei nucleare Paks din Ungaria este programat să fie indisponibil între 19 septembrie și 10 octombrie, ceea ce reduce producția cu aproximativ 500 MW.
Orele 18:00–22:00, intervalul sensibil
Cea mai dificilă perioadă pentru sistem ar putea fi vârful de consum de seară, între orele 18:00 și 22:00. Ministerul Energiei avertizează asupra riscului unui deficit de producție dispecerizabilă, în condițiile în care și posibilitățile de import pot fi limitate.
Autoritățile nu spun că o criză energetică este inevitabilă, însă documentele citate indică existența unui risc în cazul în care rezervele de putere și energie nu vor fi suficiente pentru echilibrarea sistemului.
Ce măsuri poate lua Transelectrica dacă situația se agravează
Într-un scenariu de criză, Transelectrica poate recurge gradual la măsuri pentru protejarea Sistemului Electroenergetic Național.
Printre primele soluții se numără creșterea rezervelor tehnologice ale producătorilor care pot utiliza combustibili alternativi și pornirea grupurilor aflate în rezervă tehnică.
Dacă aceste intervenții nu sunt suficiente, pot fi reduse sau anulate capacitățile de interconexiune disponibile pentru export, precum și schimburile de energie programate în această direcție.
Limitarea în tranșe a consumului de electricitate apare ca ultimă măsură prevăzută pentru situațiile de criză, în condițiile stabilite de normele aplicabile SEN. Așadar, documentul nu anunță că populația va fi supusă automat unei raționalizări.
Evoluția debitului Dunării și posibilitatea revenirii unor capacități importante de producție vor fi decisive pentru modul în care sistemul energetic va traversa luna octombrie.
0 Comentarii