Iranul traversează un nou episod de tensiune socială, declanșat de colapsul monedei naționale și de explozia costului vieții. Luni, mai multe orașe, în frunte cu Teheranul, au fost afectate de proteste și întreruperi ale activității comerciale, pe fondul unei crize valutare care a scăpat de sub control.
Semnalul de alarmă a venit din piețele financiare neoficiale, unde rialul a atins un minim istoric. Dolarul american a fost tranzacționat în weekend în jurul nivelului de 1,42 milioane de riali, o valoare fără precedent, înainte de o ușoară corecție. Într-o economie deja sufocată de o inflație anuală de peste 40%, deprecierea a lovit direct în prețurile alimentelor, chiriilor și serviciilor de bază.
Nemulțumirea s-a mutat rapid în stradă. Comercianți și mici antreprenori au tras obloanele în zone-cheie ale capitalei, inclusiv în apropierea celebrului bazar din Teheran. Scene similare au fost raportate și în alte centre urbane, unde activitatea economică a fost perturbată de adunări spontane și proteste.
Sub presiunea escaladării sociale, criza a produs efecte și la vârful puterii. Guvernatorul băncii centrale, Mohammad Reza Farzin, și-a depus demisia. Decizia, prezentată ca un gest de asumare a responsabilității pentru haosul de pe piața valutară, trebuie încă validată de președintele Masoud Pezeshkian. În culise, este vehiculat deja un posibil succesor: Abdolnaser Hemmati, fost ministru al economiei, într-un moment în care autoritățile caută soluții rapide pentru calmarea piețelor.
În esență, prăbușirea rialului a devenit simbolul unei neîncrederi profunde. Sancțiunile internaționale, accesul limitat la valută și dependența de piața neoficială au creat un cerc vicios: cursul explodează, prețurile urcă, iar populația pierde puterea de cumpărare de la o zi la alta.
Din teren, mesajul protestatarilor este predominant economic. Comercianții spun că nu mai pot funcționa într-un climat în care prețurile se schimbă zilnic, stocurile nu pot fi refăcute, iar profitul dispare instantaneu. În unele zone, forțele de ordine au intervenit pentru dispersarea grupurilor, fiind semnalată inclusiv folosirea gazelor lacrimogene, pe măsură ce tensiunile au crescut.
Pe rețelele sociale, protestele au fost rapid suprapuse peste mesaje politice. Circulă imagini și clipuri care încearcă să lege revolta economică de o mobilizare pro-monarhie și de ideea revenirii șahului. Deși au existat cazuri izolate de scandări cu tentă monarhistă, amploarea reală a acestui curent rămâne neclară, iar miezul nemulțumirii pare legat, în primul rând, de degradarea nivelului de trai.
Pentru autorități, adevărata amenințare este extinderea blocajului. Când marile piețe și bazarurile își suspendă activitatea, impactul economic devine un instrument de presiune politică, chiar și fără manifestații de masă.
0 Comentarii