Rezervaţia naturală „Poiana cu narcise Negraşi”

de | 15.01.2015 13:15 | Cultură

Rezervaţia naturală „Poiana cu narcise Negraşi” este situată în lunca râului Dâmbovnic, în comuna Negraşi, judeţul Argeş şi este cea mai sudică poiană cu narcise a României. Comuna Negraşi este situată în partea de sud-est a judeţului Argeş, la o distanţă de 45 km de municipiul Piteşti şi la 30 km de Costeşti. Relieful este alcătuit din partea nordică a Câmpiei Neajlovului, teritoriul comunei fiind străbătut de râul Dâmbovnic şi pârâul Mozacu. În satul Bârlogu există Biserica parohială cu hramul „Cuvioasa Paraschiva”, monument istoric şi „Crucea de piatră”, monument de cult.

Relicvă naturală din cuaternar

Rezervaţia Poiana cu narcise Negraşi reprezintă o relicvă naturală din cuaternar, a fost declarată rezervaţie naturală la data de 24 iunie 1966 şi este ocrotită pentru valoarea ştiinţifică deosebită a speciei dar şi pentru valoarea peisagistică a covorului cu narcise.
Situl rezervaţiei este situat în satul Negraşi, la aproximativ 15 km distanţă, spre sud, de autostrada Bucureşti-Piteşti. Este constituit dintr-un mozaic de habitate reprezentate de pajişti, coaste uşor urcate, un râu cu pat de pietriş, repede curgător (Râul Dâmbovnic) şi zone băltite. Datorită biotopurilor diverse, situl este bogat în specii de plante, unele caracteristice zonei de deal şi munte, câteva găsindu-se şi pe Lista Roşie a României. În apropierea acestui paradis al florilor se află şi rezervaţia faunistică Corbi-Ciungi.
Poiana cu narcise formează un covor imens, iar cu prilejul înfloririi lor, în prima duminică din luna mai, se organizează Sărbătoarea Narciselor, care atrage mii de turişti anual. Pe o suprafaţă de 4,1 ha, la fiecare sfârşit de aprilie şi început de mai, florile din specia Narcissus stellaris înfloresc, bucurându-ne cu gingăşia şi frumuseţea lor delicată. Narcissus stellaris (ssp. radiiflorus), ca cele de la Negraşi sunt o specie de narcise care populează în general locurile depresionare umede, înflorirea şi menţinerea acestora pe întreaga durată a lunii mai fiind favorizată şi de poziţia sudică a Negraşiului.

Primele menţionări ale narcisei par să vină încă din mitologia antică

Legenda spune că Narcissus, fiul regelui grec Cop-hisus şi al nimfei Liriope, era un tânăr foarte încrezut de frumuseţea lui, care, deşi iubit de multe fete tinere şi de nimfe (Echo, Daphne etc), dispreţuia dragostea. Drept pedeapsă, zeiţa Nemesis (una din divinităţile infernului), l-a făcut să se uite o dată într-o fântână şi, văzând în oglinda apei un chip foarte frumos, dar neştiind că este al lui (zeiţa îi luase o parte din minţi), s-a îndrăgostit de acesta. Cucerit de imaginea frumosului tânăr, pe care îl vedea zilnic în apa fântânii, dar pe care nu-l putea ajunge, Narcissus s-a stins în cele din urmă de durere. Pe locul unde a murit nefericitul tânăr, a răsărit o floare albă şi mirositoare – narcisa – pentru ca numele şi fapta acestuia să devină nemuritoare.

Narcisa de câmp de la Negraşi este de origine mediteraneană

Narcisele de la Negraşi sunt numite popular coprine de localnici, dar au şi alte denumiri în alte zone ale ţării şi anume: ghiocei de munte, cocorite, zarnacade, ruşculiţe în funcţie de regiunea de provenienţă. Narcisa de câmp de la Negraşi (Narcissus stellaris) este de origine mediteraneană şi se deosebeşte de narcisa de grădină (Narcissus poeticus) prin aceea că are tulpina mai subţire, frunzele mai înguste, florile mai mici şi guleraşul scurt, de culoare gălbuie, tivit cu un fir roşu. Specia Narcissus stellaris are un ciclu de viaţă apropiat de al lalelei obişnuite şi trebuie să treacă floarea ca să facă din nou bulbi pentru a asigura o nouă generaţie. Când se deschid, florile fragile au o coronulă cu margini roşii şi petale de culoarea untului. Trebuie precizat că Primăria Negraşi împreună cu partenerii ei organizează anual „Sărbătoarea narciselor”, eveniment celebrat printr-o serie de activităţi şi manifestări cultural-artistice adunate şi promovate în cadrul unui spectacol folcloric şi prin organizarea unei mese câmpeneşti, marcând în acelaşi timp şi ziua comunei Negraşi.

Narcisele de aici sunt unice în ţară

Depăşind canoanele de tradiţionalism, conservatorism şi omogenitate ale satului, analiza comunităţii rurale în general şi ale comunei Negraşi în special, relevă faptul că nu există „o identitate rurală tipică” ci o diversitate de identităţi. Existând această pluralitate identitară, comuna Negraşi nu mai este doar satul agricol, ci un spaţiu turistic, un spaţiu ecologic şi context al revalorizării naturii. În acest sens, în vederea realizării echilibrului perfect între cerinţa de conservare a spaţiului rural social, cultural şi natural pe de o parte, şi tendinţa de modernizare a vieţii rurale, pe de altă parte, respectând principiile dezvoltării durabile şi considerând poziţionarea geografică a comunei Negraşi favorabilă, turismul reprezintă exponentul principal al valorificării patrimoniului local prin promovarea resurselor specifice. Fiind considerată ca cea mai preţioasă resursă locală, natura, a conturat produsul turistic „Poiana cu narcise” definit ca mijloc de promovare. Alegerea acestui produs turistic este fundamentată pe originalitate şi unicitate, Poiana cu narcise este o rezervaţie naturală floristică ce se întinde pe o suprafaţă de 4,1 ha. Este cea mai sudică poiană cu narcise, ce înfloresc la sfârşitul lunii aprilie şi ţin până la sfârşitul lunii mai. Narcisele de aici sunt unice în ţară, au culoarea galben deschis cu o cornulă cu marginile roşii, spre deosebire de celelalte poieni, unde narcisele sunt albe.

Alte poieni cu narcise

# Dumbrava Vadului sau „Dumbrava cu coprine” – cea mai cunoscută şi mai întinsă poiană cu narcise (394,9 ha) se află la poalele munţilor Făgăraş
# În judeţul Alba sunt cunoscute două poieni cu narcise: cea de pe Vârful Negrilesei (5 ha), din apropierea comunei Bucium şi cea de la Piatra Ceţii (8 ha) de lângă comuna Întregalde. Din cauza altitudinii mai ridicate, narcisele din aceste poieni înfloresc mai târziu
# În judeţul Bihor, în raza comunei Tinca, este ocrotită poiana cu narcise Goronişte (10 ha)
# În judeţul Sălaj, cea de la Racîş
# În comuna Turzu Ruieni (judeţul Caraş-Severin), sunt ocrotite 40 ha de fânaţ cu narcise
# În localitatea Vîrghiş din judeţul Covasna se găseşte o frumoasă poiană cu narcise, rezervaţie, botanico-peisagistică de 3 ha
# În judeţul Prahova, poieni cu narcise se găsesc la Valea Rea (2 ha), lângă Sinaia şi la Floreni (1 ha), lângă Posada
# În judeţul Gorj, la marginea satului Ciocîrlău, de lângă Tg. Jiu, se găseşte de asemenea o frumoasă poiană cu narcise.
M.I.

Distribuie!

Articol scris de Jurnalul de Arges

Abonează-te la newsletter!

Trimitem un newsletter pe zi, dimineața, cu știrile din ziua anterioară.

* indicates required

0 Comentarii