Refuzat de Spitalul Judeţean, face minuni la Bucureşti

de | 15.12.2011 09:42 | Actualitate

# Dr. Cătălin Cârstoveanu, piteşteanul care revoluţionează Neonatologia în România. # Nu dă şpagă, nu ia şpagă, nu face politică # Dorit de americani şi europeni # A făcut gărzi gratis pentru că doar aşa rămânea în contact cu meseria # A adus Occidentul medical, adică normalitatea, la „Marie Curie” în Bucureşti # A convins Guvernul în şedinţă de… Guvern să deblocheze posturi pentru spitalul în care lucrează # Este medicul cu cea mai mică rată de mortalitate neonatală (în rândul nou născuţilor) din ţară. S-a născut pe 19 iunie 1967 la Piteşti, a copilărit în cartierul Nord, locuind în „L”-uri,  a absolvit Şcoala Generală nr. 14 Piteşti în 1982 şi Liceul „Nicolae Bălcescu”, tot din Piteşti, profil matematică-fizică, în 1986. În 1994 a terminat Facultatea de Medicină din Târgu Mureş pentru ca în prezent să fie coordonator al Neonatologiei la Spitalul de Pediatrie „Marie Curie”- Budimex din Bucureşti şi asistent universitar la Universitatea de Medicină şi Farmacie „Carol Davila” Bucureşti. Este căsătorit cu Ruxandra, medic radiolog şi imagist la Spitalul Clinic Colentina din Bucureşti, piteşteancă şi ea şi fiica unor cunoscuţi medici, Radu şi Lidia Irimescu. Are doi băieţi, Daniel, elev în clasa a XII-a, care este decis să urmeze Medicina la o facultate de profil din România şi Sabin, în clasa a VI-a. Acesta este în linii mari portretul medicului Cătălin Cârstoveanu, piteşteanul despre care se spune că revoluţionează Neonatologia în România.

O promisiune făcută tatălui şi un principiu sănătos

Cătălin Cârstoveanu a ales Medicina pentru a-şi respecta o promisiune făcută tatălui său de care era foarte apropiat şi care a murit în 1986, atunci când doctorul de azi era elev în clasa a XII-a şi era mai degrabă atras de chestiuni tehnice decât de salvarea nou născuţilor. Poate din această latură tehnică se hrăneşte şi ambiţia sa nebună de a dota spitalul în care lucrează cu aparatură de ultimă generaţie. După absolvirea facultăţii şi rezidenţiat a ales specializarea Neonatologie dintr-un principiu care îl călăuzeşte şi astăzi: n-a trebuit să dea şpagă. Dacă la Chirurgie şi alte specialităţi „cool” se intra numai contracost, Neonatologia, acolo unde te lupţi practic cu necunoscutul, nu se cerea nimic. Acelaşi principiu, „nu dau şi nu iau şpagă” este sfânt şi în activitatea de zi cu zi a eroului de la „Marie Curie” care atunci când părinţii micuţilor salvaţi de el îl aleargă cu plicul cu bani pe holurile spitalului îi respinge fără drept de apel: „Vă dau afară din clinică dacă nu vă potoliţi!” sau „Investiţi în clinică ! Vrem să o extindem!”

În America şi Franţa e bun, la Piteşti nu

După ce s-a decis să devină neonatolog a încercat să facă treabă la Piteşti, la Spitalul Judeţean doar din dorinţa de a avea un loc de muncă în care să-şi practice meseria. A pus chiar în funcţiune, la Nou Născuţi, nişte aparate care zăceau nefolosite. Era prea dedicat meseriei şi prea neinteresat de circuitul banilor din sistemul de sănătate argeşean pentru a fi agreat de dinozaurii care dijmuiesc Judeţeanul de peste douăzeci de ani. Aşa că i s-a făcut vânt. A făcut apoi gărzi neplătite în spitalele bucureştene doar pentru a nu pierde contactul cu meseria pentru ca într-un final doctorul Cătălin Cârstoveanu să înceapă să conteze. La Giuleşti, în Statele Unite şi apoi la Budimex, acolo unde revoluţionează sistemul. Din toate punctele de vedere. Americanii, prin 2000, atunci când a avut o bursă la ei, au vrut să-l oprească acolo. Francezii îl aşteaptă oricând cu minimum 8000 de euro salariu de început, casă şi maşină la scară, alţii i-au donat direct şi personal aparatură medicală pe care el a adus-o statului român dar pentru care acelaşi stat român a vrut să-i perceapă tot direct şi personal taxe vamale. Vorbim în toate aceste situaţii de medicul Cârstoveanu, prea bun pentru Occident, prea …neinteresant pentru Spitalul Judeţean.

De ce România?

Nu numai că a rămas în România dar a început să-şi convingă prietenii, medici români plecaţi pe aiurea, sau chiar colaboratori străini să vină la „Marie Curie” pe bani de la stat. De ce ? “Am obosit să transport copiii românilor pentru operaţii chirurgicale grave în străinătate. I-am dus la Tel Aviv, i-am dus în Italia, i-am dus la Paris, i-am dus în Germania. Gata. Trebuie să smulgem un drept al copiilor noştri. Nu vreau să mai dau termene despre când începem să operăm aici”, a fost tot timpul teoria medicului Cătălin Cârstoveanu.

“Dumnezeu ne-a aşezat aici să redăm viaţă copiilor”

Când a venit la „Marie Curie”- Budimex, Cătălin Cârstoveanu a decis să aplice modelul pe care l-a văzut în 2000 în America, atunci când a avut o bursă acolo, şi a văzut ceva ce l-a pus pe gânduri: performanţa la superlativ. Cu ajutorul oamenilor, al teledoanelor, al persoanelor publice pe care le-a implicat şi al statului a reuşit ca în câţiva ani Neonatologia de la „Marie Curie” să fie reorganizată cu un compartiment de terapie intesivă, unul de neurochirurgie şi unul de cardiochirurgie. Despre toate acestea piteşteanul Cătălin Cârstoveanu a vorbit mereu în fraze scurte cu mesaj simplu dar eficient: “E comparabil cu ce-i afară, ba poate mai bine dotat decât o clinică de top din Germania, unde sunt operaţi zeci de copii din România”; “S-a amenajat secţia de sterilizare, s-a amenajat sala de neurochirurgie şi s-a realizat climatizarea nu doar pentru departamentul de cardiochirurgie, ci pentru întreaga aripă de clădire. Totul la cele mai bune standarde, totul cu banii strânşi de la oameni, aproape 2.500.000 de euro, şi cu fonduri de la Ministerul Sănătăţii”; “Aici, zecilor de copii de români născuţi cu malformaţii cardiace li se va pune un diagnostic corect şi tot aici anumite defecte la inimă vor putea fi reparate”; “Nu trebuie să faci lucrurile singur în neonatologie. Ai nevoie de chirurgie, de radiologie, de anestezie, de imagistică”; “M-au motivat cazurile care au plecat acasă în ciuda prognosticului” sau “Dumnezeu ne-a aşezat aici să redăm viaţă copiilor”.

Revoluţia de la Budimex în şedinţă de Guvern

Ce nu spune medicul Cătălin Cârstoveanu, un om foarte credincios, este că a trebuit să meargă singur şi cu mâinile goale la Guvern pentru ajutor. Clădise şi reabilitase clădiri, obţinuse mobilier şi aparatură numai el ştie cum, dar pentru ca toate acestea să funcţioneze mai era nevoie de ceva extrem de important, de oameni. Medici, asistente, infirmieri, oameni calificaţi pe posturi bugetare blocate de statul român din cauza crizei. A ajuns în şedinţă de Guvern şi i-a explicat premierului că degeaba românii au donat 2 euro prin SMS, degeaba s-au făcut sponsorizări şi s-a pus pe picioare spitalul dacă oamenii nu pot vedea copii salvaţi din cauza lipsei de personal. Nesperat, a obţinut deblocarea a 70 de posturi pentru clinica sa, fără să fie membru PDL, fără să facă altă politică decât pe cea a salvării copiilor. Apoi a mai făcut un gest extrem, a angajat numai oameni competenţi respingând orice intervenţii din  partea cercurilor de interese şi de putere. A adus oameni buni care să lucreze la stat, pe salarii de stat, oameni pentru care medicina înseamnă pasiune, nu bani, profesionalism, nu pile şi spate politic sau de altă natură. Acest lucru s-a putut realiza, cu greu e adevărat, la Bucureşti, nu şi la Spitalul Judeţean din Piteşti acolo unde lui Cătălin Cârstoveanu i s-a arătat uşa. Şi încă un lucru mai trebuie neapărat menţionat: piteşteanul Cătălin Cârstoveanu este med
icul cu cea mai mică rată de mortalitate neonatală din România. Florin Silvestru

Distribuie!

Articol scris de Jurnalul de Arges

Abonează-te la newsletter!

Trimitem un newsletter pe zi, dimineața, cu știrile din ziua anterioară.

* indicates required

0 Comentarii