Web Analytics
scris miercuri, 03.08.2011

Răsturnare de situaţie. Văsâi a câştigat Alpromul, Chelu l-a pierdut

Prin hotărâre judecătorească executorie pronunțată de Tribunalul Comercial Argeș la data de 29 iunie a.c, omul de afaceri piteștean Gheorghe Văsâi a recuperat de la Maria Bugheanu un pachet de 7,47% din capitalul social al Alprom, fapt ce îl transformă în acționar majoritar, cu peste 55%, în dauna controversatului businessman originar din Galați, Cătălin Chelu. Această răsturnare de situație schimbă total datele problemei în patronatul fostului CPL, dar devoalează și mecanismul fraudei prin care Chelu a pus mâna pe Alprom, speculând lăcomia Mariei Bugheanu, fost director în cadrul Combinatului de Prelucrare a Lemnului Pitești.

Răsturnare de situaţie. Văsâi a câştigat Alpromul, Chelu l-a pierdut

Bugheanu a vândut de două ori: întâi lui Văsâi, apoi și lui Chelu

Războiul Chelu-Văsâi a dobândit dimensiune națională în noiembrie anul trecut, în momentul în care afaceristul din Galați a încercat să-l mituiască pe chestorul Fătuloiu cu 1 milion de euro. Apoi a intervenit DNA-ul, care l-a și arestat, știți povestea, așa că n-o mai reluăm. Aceasta e doar partea văzută a aisbergului, deoarece războiul pentru Alprom fusese escaladat încă din mai 2009. Atunci, bătălia pentru pachetul majoritar de la Alprom intrase pe turnantă și părea că Gheorghe Văsâi, patronul Financiar Urban, scăpase în câștigător după ce încheiase un antecontract de vânzare-cumpărare cu Maria Bugheanu, posesoarea unui pachet de 384.945 acțiuni. Văsâi avea în jur de 48% acțiuni și, cu cele  7,47 procente ale directoarei Bugheanu, devenea majoritar și proprietar de drept al combinatului. În fața notarului, pe 27 mai 2009, Maria Bugheanu s-a angajat să-i vândă cele 384.945 acțiuni lui Gheorghe Văsâi. Părțile au convenit că prețul brut/acțiune este de 2,50 euro/acțiune, plătibil în lei, valoarea totală a pachetului fiind de 962.362,40 euro. S-a stabilit și plata unui avans de 275.000 euro, iar diferența să fie plătibilă în 5 rate egale, la termenele prevăzute la art. 2.3 din antecontract. Numai că pe fir a intrat Cătălin Chelu, care a momit-o pe Maria Bugheanu cu un preț dublu, circa 1,8 milioane de euro, pentru pachetul de 7,47%. Lăcomia a împins-o pe Maria Bugheanu să ia banii de la Chelu, ignorând antecontractul prin care se angajase să-i vândă lui Vâsâi, precum și avansul de 275.000 euro primit de la acesta. Nici Văsâi n-a stat degeaba (aflase între timp de momeala aruncată de Chelu) și i-a virat întreaga sumă Mariei Bugheanu, conform termenelor asumate prin  antecontract. Ulterior, Maria Bugheanu a denunțat unilateral antecontractul cu Văsâi și a purces la vânzarea pachetului pe care-l deținea la Alprom lui Cătălin Chelu, mai exact către trei societăți din portofoliul acestuia, SC Vulturul SA Comarnic, SC Altur Slatina și SC Aprico Consult SRL. Așa a ajuns Cătălin Chelu acționar majoritar la Alprom, printr-o vânzare frauduloasă orchestrată împreună cu Maria Bugheanu și desființată acum de instanță, prin sentința pronunțată de Tribunalul Argeș pe 29 iunie. Practic, Tribunalul Argeș l-a repus pe Văsâi în drepturi, recunoscându-i dreptul de proprietate asupra celor 7,47% acțiuni cumpărate prin antecontract de la Maria Bugheanu.

Motivele pentru care instanța a anulat contractul dintre Bugheanu și firmele lui Chelu

În motivarea ei, instanța a desființat practic, punct cu punct, toate acțiunile frauduloase ale Mariei Bugheanu, în complicitate cu Cătălin Chelu:
– pârâta Bugheanu a susținut că a denunțat unilateral antecontractul cu Văsâi pe motiv de ”amânarea plăților și stresul la care a fost supusă”.  Iată cum contracarează instanța: „ Dincolo de faptul că ceea ce se invocă nu poate constitui temei juridic pentru denunțarea unilaterală a contractului, nici apărarea formulată prin întâmpinare, respectiv existența unei clauze de dezicere, nu poate fi primită, în conținutul contractului neexistând o asemenea clauză – dispozițiile art.4.2 lit.c, redate întocmai la începutul considerentelor, se referă numai la culpa exclusivă a promitentului-vânzător, deci a pârâtei
– prin antencontractul respectiv (dintre Bugheanu și Văsâi, evident) s-a născut pentru pârâtă obligația de a transfera dreptul de proprietate al acțiunilor către reclamantă, iar „culpa nerealizării acestui fapt aparține în exclusivitate acesteia, iar nu reclamantei”
– un alt fapt ce rezultă din materialul probator administrat în cauză îl constituie și existența a două versiuni de contract de vânzare-cumpărare  (între Maria Bugheanu și cele trei firme ale lui Chelu, n.red.) din care unul cu preț inferior antecontractului de vânzare-cumpărare, iar altul cu un preț mai mare. ( E chiar de râs deoarece, din primul contract, rezultă că Bugheanu și-a vândut acțiunile către Chelu cu un preț inferior față de cel pe care i l-a dat Văsâi, iar asta contravine logicii fiindcă înseamnă că ar fi vândut în pierdere, n.red.)  Cităm din motivarea instanței: „Nulitatea este sancțiunea prin care actul juridic este lipsit de efectele ce contravin legii, care interesează ordinea publică sau bunele moravuri, fraudează legea sau interesele individuale. Deși reclamanta și-a îndeplinit întocmai obligațiile, pârăta a denunțat unilateral contractul și a restituit sumele primite cu titlul de preț fără nici o justificare legală și contractuală. În același timp a încheiat cu societățile comerciale pârâte (Altur Slatina, Vulturul Comarnic și Aprico Consult SRL, firmele lui Chelu, n.red.) contracte de vânzare-cumpărare de acțiuni, primind întreg prețul, în condițiile în care deja încheiase cu reclamanta un antecontract prin care își asumase obligația transmiterii dreptului de proprietate asupra acțiunilor. Dincolo de faptul că prin operațiunile respective s-a încălcat principiul executării cu bună credință a obligațiilor contractuale, cât și securitatea încheierii actelor juridice, nulitatea absolută a celor 3 contracte dintre pârâte este atrasă de cauza imorală. Din întregul material probator și din cronologia faptelor, instanța și-a format convingerea că societățile cumpărătoare pârâte au acționat de conveniență cu pârâta vânzătoare Bugheanu Maria și cunoscând de existența antecontractului încheiat cu reclamanta, ceea ce conduce la concluzia unei acțiuni frauduloase, contrare siguranței circuitului civil, bunei credințe și bunelor moravuri. Pentru toate aceste considerente și în temeiul dispozițiilor legale mai sus precizate, se va constata nulitatea absolută a contractelor respective, repunând părțile în situația anterioară”.

Bugheanu și Chelu sunt în vizor pentru spălare de bani

Practic, în orice moment, omul de afaceri Gheorghe Văsâi poate convoca AGA la Alprom și numi un nou Consiliu de Administrație, în locul celui actual care exprimă voința și interesele lui Cătălin Chelu. Cum hotărârea Tribunalului este executorie, dar a fost atacată cu recurs, Văsâi a ales să aștepte și hotărârea Curții de Apel Pitești, până să ia o decizie în ceea ce privește viitorul Alprom. Pentru că e greu de crezut că se mai poate schimba ceva semnificativ, atâta vreme cât tandemul Maria Bugheanu-Cătălin Chelu a acționat cu atâta grobianism, dovadă și existența a două contracte  de vânzare, cu prețuri diferite, între ei. De altfel, surse judiciare, ne-au confirmat că atât Bugheanu, cât și Cătălin Chelu fac obiectul unor cercetări pentru evaziune fiscală și spălare de bani. Iar bulgărele se rostogolește, se tot rostogolește…

Gabriel Grigore

Distribuie!

0 Comentarii

Articole asemănătoare

Ultimele articole

Omul săptămânii

Opinie

Din ediția tipărită

Fost primar fără poartă-n casă

Liviu Țâroiu nu a prins un loc în viitorul Consiliu Local al Câmpulungului, dar are ce să facă la pensie. Ca să omoare timpul și canicula s-a băgat...