Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF) a emis, anul trecut, 9 recomandări de recuperare a fondurilor europene, în 11 cazuri investigate în ţara noastră, fapt care ne situează pe un nedorit prim loc la nivelul Uniunii Europene, se arată în raportul de activitate pentru anul 2019 al respectivei instituţii.

Un alt top în care ne aflăm printre primii, este cel privind totalul fraudelor şi neregularităţilor financiare constatate de OLAF în perioada 2015-2019 la nivelul statelor membre ale Uniunii Europene.

După Spania, care are 11.029 de fraude depistate şi neregularităţi financiare, şi Polonia cu 5017 cazuri, România se situează pe al treilea loc în topul fraudării fondurilor structurale, de investiţii şi agricultură,în perioada 2015-2019, cu 4968 fraude şi neregularităţi, fiind urmată de Italia, cu 4415 cazuri de fraudă. În privinţa impactului financiar asupra plăţilor efectuate, ne situăm, cu 2,92%, după Slovacia, care are 21,03%, dar înaintea Spaniei, care, la 11.029 cazuri (de peste două ori mai multe decât România), are un impact financiar de 2,7%.

În perioada 1 ianuarie 2015-31 decembrie 2019, în urma colaborării dintre OLAF şi organele de cercetare penală, din 46 de cauze sesizate de oficialii europeni, autorităţile din ţara noastră nu s-au pronunţat încă în 22. Din cele 24 de dosare a căror cercetare penală a fost efectuată, 11 s-au finalizat cu rechizitorii trimise în instanţele penale, iar 13 au fost clasate.

Situaţia de mai sus a stârnit nemulţumirea deputatului european Dacian Cioloş, preşedintele grupului politic Renew Europe din Parlamentul European, care a scris pe pagina oficială de Facebook: „Avem raportul pe 2019 al OLAF.

(…) Nu suntem o ţară de hoţi, dar suntem una care a încăput pe mâna hoţilor.

Datele internaţionale nu fac decât să confirme din nou, dacă mai aveam nevoie, că bogăţia lor este sărăcia noastră.

Până nu vom înceta să votăm hoţia, vom cunoaşte doar sărăcia. Conform OLAF, suntem, ca ţară, pe primul loc în 2019 la investigaţii şi recomandări primite. La fel de îngrijorător e şi faptul că din 2015 până la finalul lui 2019 suntem pe locul al doilea în Europa, după Spania, la posibile fraude şi nereguli legate de fondurile structurale şi tot pe locul secund, după Ungaria, în ceea ce priveşte investigaţiile din care au rezultat recomandări. Practic, noi şi Ungaria împărţim la egalitate 35% din cazurile grave de nereguli cu fonduri europene din Uniunea Europeană. Poate aşa înţelegeţi şi de ce liderii PSD au văzut mereu un model în Viktor Orban. Extrem de neplăcut este şi faptul că suntem prezenţi în raportul OLAF cu multe exemple de fraude în zona protecţiei mediului în ultimii cinci ani. Din exemplele prezentate în raport, România acoperă fraude în protecţia pădurilor, acvaculturilor şi managementul deşeurilor. Subiectele prezentate se suprapun perfect peste o serie de îngrijorări legitime ale societăţii româneşti. În aceste condiţii, îi recomand cât se poate de serios ministrului Justiţiei să trimită de urgenţă la EPPO (n.red. – Parchetul European) numărul de procurori solicitat de procurorul şef european Laura Codruţa Kovesi. Orice amânare ridică serioase semne de întrebare”.

În postarea sa, preşedintele grupului politic Renew Europe susţine că fraudarea fondurilor europene este o practică a aleşilor locali ai PSD şi aminteşte de investigaţiile realizate în urmă cu câţiva ani de OLAF legate de afacerile Tel Drum şi de fostul şef al PSD, Liviu Dragnea.

„Orice e ştampilat cu PSD e mânjit cu furtul lor şi durerea noastră. Indiferent dacă îşi ascund sigla sau şi-o schimbă, pesediştii rămân cu o ruşine, cu ruşinea de a fi hoţ”, susţine Dacian Cioloş, în vederea alegerilor locale şi parlamentare ce vor avea loc în 27 septembrie şi 6 decembrie.

• Peste 6 milioane euro – fraudă într-un proiect de reţele de apă şi canalizare derulat în România

Mai multe cazuri anchetate de OLAF şi finalizate în 2019 privesc proiectele de infrastructură din domeniul reţelelor de apă şi canalizare, precum şi cele privind managementul deşeurilor.

Conform raportului întocmit de funcţionarii OLAF, un caz transfrontalier deosebit de complex s-a concentrat pe un proiect derulat în ţara noastră. Împreună cu procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie, funcţionarii OLAF au descoperit o reţea de fraudă şi spălare de bani în cadrul unui proiect privind reţelele de alimentare cu apă şi de canalizare. Proiectul a fost evaluat la 102 milioane de euro şi avea ca beneficiar o companie publică locală.

Ancheta OLAF cu privire la acest proiect s-a desfăşurat şi în Germania, unde inspectorii europeni au analizat mai multe tranzacţii bancare în vederea identificării destinaţiei reale a fondurilor europene alocate pentru respectivul program. OLAF a constatat că, în urma procedurilor de licitaţie care au avut loc în cadrul proiectului, beneficiarul a atribuit două contracte unui joint-venture româno-german, în care firma din ţara noastră era liderul de proiect, controlând 70% din afacere şi fiind singurul destinatar al banilor europeni alocaţi pentru lucrările respective.

În cursul anchetei, OLAF a stabilit că de fapt compania germană nu cunoştea implicarea ei efectivă în proiect şi că, pentru a demonstra că are capacitatea de a efectua lucrările contractate, compania din ţara noastră a creat o asociere mixtă fictivă, folosindu-se de numele, reputaţia, experienţa şi situaţia financiară a companiei germane pentru a câştiga licitaţiile derulate de beneficiarul proiectului.

Mai mult, inspectorii OLAF au descoperit că firma din România a susţinut în mod fals, în cadrul procedurilor de achiziţie publică, faptul că a executat în trecut proiecte similare celui pentru care a depus oferta.

În realitate, compania românească nu a avut niciodată vreun proiect legat de lucrările de alimentare cu apă şi infrastructura apelor uzate.

Din ancheta desfăşurată în legătură cu acest caz, reiese că, după ce a primit o parte din sumele de bani alocate proiectului, compania din ţara noastră a abandonat pur şi simplu lucrările, iar contractele pentru construirea reţelelor de apă şi pentru canalizare au fost anulate, fapt ce a avut efect negativ asupra politicii de mediu.

Pentru toate faptele semnalate în acest dosar, OLAF a solicitat Direcţiei Generale de Politică Regională şi Urbană din cadrul Comisiei Europene să recupereze de la autorităţile române peste 6 milioane de euro.

• Fondurile structurale şi cele pentru agricultură, cele mai fraudate

Conform raportului întocmit, OLAF a finalizat anul trecut 181 de investigaţii, formulând 254 de recomandări adresate autorităţilor relevante ale statelor membre şi ale UE. Instituţia care veghează la cheltuirea corectă a fondurilor europene a recomandat recuperarea a 485 de milioane euro, care să fie restituite bugetului UE, de către statele membre. Tot în cursul anului 2019, OLAF a deschis 223 de noi investigaţii.

Raportul identifică principalele tendinţe care au apărut sau au continuat în anul 2019:

– practici coluzive şi manipularea achiziţiilor publice;

– sisteme transfrontaliere care fac detectarea mai dificilă;

– vizarea frecventă a proiectelor în ţări terţe;

– vizarea în continuare a finanţării cercetării;

– contrabanda şi contrafacerea, care implică reţele transfrontaliere complexe.

Documentul publicat ieri prezintă marea varietate a sistemelor de fraudă demascate de investigaţiile OLAF încheiate în 2019. De exemplu, s-a recomandat recuperarea sumei de 3,3 milioane euro, după ce OLAF a demascat o încercare complexă de subminare a procesului de achiziţii publice şi de licitaţie pentru achiziţionarea de maşini de tricotat finanţată de Fondul European de Dezvoltare Regională. Cumpărătorii şi furnizorii se înţeleseseră în secret în cadrul a patru proiecte diferite finanţate de UE pentru a vinde şi cumpăra utilaje la un preţ mai mare şi a deturna din fondurile UE bani care urmau a fi spălaţi.

De asemenea, în 2019, OLAF a încheiat o anchetă formulând o recomandare de recuperare a aproape 1,5 milioane euro, sumă destinată acordării de asistenţă de urgenţă civililor afectaţi de conflictul din Siria, dar care a fost încasată de foşti membri ai personalului unui ONG prin intermediul unui sistem sofisticat de fraudă.

Pentru a exemplifica modul în care sunt fraudaţi banii europeni, în raportul activităţii pentru anul trecut OLAF aminteşte de un caz din 2013, finalizat în 2017, în care este implicat un beneficiar a cinci proiecte de acvacultură finanţate de Uniunea Europeană în România. Persoana respectivă a primit subvenţii pentru suprafeţe de teren care nu au fost niciodată acoperite de apă. Este vorba despre două ferme de acvacultură situate într-un sit Natura 2000 şi trei proiecte în cadrul cărora finanţarea UE urma să fie utilizată pentru a sprijini transformarea fermelor tradiţionale de acvacultură în ferme organice certificate.

Ancheta OLAF a confirmat acuzaţiile iniţiale cu privire la proiectele false, care au fost întocmite cu singurul scop de a obţine fondurile europene prin mijloace frauduloase. Cazul a fost închis în 2017 cu o recomandare de recuperare a 100% din finanţarea europeană, aproape 1,3 milioane euro, suma fiind recuperată de către Direcţia Generală Afaceri Maritime şi Pescuit a Comisiei Europene.

Mai menţionăm că din totalul celor 456 de investigaţii aflate în derulare în anul 2019 de către OLAF, 88 se referă la fraudarea fondurilor structurale, 82 la cheltuieli centralizate, 42 la fondurile pentru agricultură, 32 la noile instrumente financiare, 13 la fondul social european, 5 la fondul maritim şi pentru pescuit şi doar 3 la fondurile de coeziune.

Articol publicat de ziarul Bursa