Peste 40% din ele se află, conform evaluărilor, într-o stare necorespunzătoare sau precară”, se arată în Raportul de mediu pentru țara noastră, pe anul 2025, realizat de Comisia Europeană, dat publicității astăzi luni, 7 iulie.
„Concluziile citate în raport sunt în contradicție cu afirmațiile reprezentanților sectorului silvic din România, că vorbim de Regia Națională a Pădurilor Romsilva, sindicate din domeniu, administratori și proprietari privați ori lobbyștii marii industrii a lemnului.
În numeroasele dezbateri din ultimul deceniu, legate de stoparea tăierilor ilegale și reformarea sistemului silvic (începând cu Romsilva), ideea că România reprezintă un model în Europa pentru ceea ce înseamnă administrarea pădurilor a fost repetată în mod constant. Evident, ca argument că nu e necesară vreo reformă în domeniu.
Din păcate, ceea ce am văzut în ultimii ani pe teren, fie că a fost vorba de păduri publice, fie de păduri private, administrate de Romsilva, regii locale ori ocoluri silvice private, se confirmă și în evaluările oficiale. Aproape jumătate din pădurile României NU sunt un exemplu de bună administrare.
Cel puțin nu după anii 2000, când ”modelele” oferite de administrarea pădurilor de pe la noi au fost de genul: cum să facă o firmă ca Schweighofer profit de sute de milioane de euro, să-și cumpere patronul palate la Viena (la propriu); cum se naște un cetățean de onoare (tot la propriu) ca Traian Larionesi (cunoscut și ca ”Fierăstrăul Codrilor”); ori cum pot niște directori și favoriții lor să încaseze bonusuri și prime de mii, zeci de mii și chiar o sută de mii de euro de persoană, anual, ori la pensionare”, spune, jurnalistul, scriitorul și activistul de mediu Mihai Goțiu.
Situația nu e mai bună nici în alte domenii ale mediului, după cum rezultă din Raportul Comisiei Europene pentru România.
Reformele și investițiile urgente în domeniul deșeurilor și al economiei circulare rămân insuficiente. Sunt necesare urgent eforturi suplimentare pentru a reduce dependența României de depozitare, care rămâne semnificativă.
Deși România a înregistrat unele progrese în ceea ce privește închiderea depozitelor de deșeuri care nu corespund standardelor sau a celor ilegale, progresele au fost prea lente și, prin urmare, aceasta face obiectul sancțiunilor financiare aferente.
Apele uzate urbane colectate în România nu sunt epurate în mod adecvat, astfel cum se prevede în legislația UE. Având în vedere progresele lente înregistrate în ceea ce privește respectarea Directivei privind epurarea apelor uzate, în noiembrie 2024, Comisia a trimis România în fața Curții de Justiție a Uniunii Europene pentru nerespectarea Directivei privind epurarea apelor uzate urbane.
Calitatea aerului în România continuă să reprezinte un motiv de îngrijorare în unele părți ale teritoriului său, cu consecințe grave asupra sănătății populației. România și-a prezentat primul program național de control al poluării atmosferice (PNCPA) cu o întârziere semnificativă, dar măsurile luate pentru a combate poluanții atmosferici sunt încă insuficiente. (…) În pofida unor progrese înregistrate în rețeaua de monitorizare a calității aerului, există în continuare lacune în ceea ce privește numărul și tipul adecvat de puncte de prelevare pentru calitatea aerului și obiectivele privind calitatea datelor, mai spune Goțiu.
0 Comentarii