În urmă cu trei ani s-a stins din viaţă, la onorabila vârstă de 80 de ani, Radu Baltazar, fost senator de Argeş şi fost director adjunct al Teatrului „Alexandru Davila” din Piteşti. Un om cu o aleasă cultură, Radu Baltazar s-a născut la Piteşti pe 4 iulie 1937. A absolvit Liceul „Nicolae Bălcescu” (actualul Colegiu Naţional „I.C. Brătianu”) în 1954, iar în 1960 a absolvit Facultatea de Drept din Iaşi.
Și-a desfăşurat mai bine de patru decenii din activitatea profesională în slujba Teatrului „Alexandru Davila”
Radu Baltazar și-a desfăşurat mai bine de patru decenii din activitatea profesională în slujba Teatrului „Alexandru Davila”. A fost pe rând la Teatrul „Al. Davila” jurisconsult în perioada 1960-1966, consilier juridic şi director adjunct între anii 1966-1992 și 1996-2006. Radu Baltazar a fost senator de Argeş în mandatul 1992-1996, reprezentând Frontul Salvării Naţionale, ulterior, Grupul Independenţilor, şi consilier judeţean din partea Partidului Social Democrat în perioada 2000-2004. Memorialist (teatru, muzică, literatură, cinematografie, note de călătorie), a publicat studii, articole şi interviuri, colaborând cu ziarele ”Argeşul”, ”Cronica română”, ”Timpul”, ”Curentul” etc. Numele său este legat şi de numeroase interpelări şi dezbateri legislative. ”Personalitate boemă a culturii argeşene, Radu Baltazar a fost unul dintre oamenii care nu s-au văzut pe scenă, dar fără de care spectacolele artistice nu ar fi putut avea loc şi n-ar fi avut strălucire şi succes la public. A fost un om care nu a primit aplauze pe scenă, dar era prezent mereu în spatele activităţii teatrale argeşene. Alături de alţii, a contribuit la existenţa Teatrului «Alexandru Davila» în lumea teatrului românesc, a culturii şi în lumea spectatorilor piteşteni, argeşeni, români şi din alte ţări din Europa. I-a secondat pe Constantin Dinischiotu, Mihai Radoslavescu, Constantin Zărnescu, Sorin Zavulovici şi Sebastian Tudor, directori ai Teatrului «Alexandru Davila», în perioada 1966-2006, cu o pauză între 1992 şi 1996, când a fost senator de Argeş. Cei care l-au cunoscut şi cu care a lucrat la teatrul din Piteşti îi aduc un ultim omagiu”, a fost mesajul transmis de echipa Teatrului „Al. Davila” la trecerea sa în neființă.
A fost bun prieten cu președintele Ion Iliescu
Provenit dintr-o familie de intelectuali cunoscuţi ai Piteştiului, Radu Baltazar, cel care primise la botez şi numele împăratului Constantin, a reuşit să-şi croiască drum în viaţă, după dorinţa iubiţilor săi părinţi. A învăţat din plăcere, a citit enorm, a fost atras de studiul limbilor străine, de istorie şi filosofie. Şi-a creat o cultură vastă, fiind considerat o ”enciclopedie” ambulantă, pentru că reuşea oriunde mergea să capteze atenţia şi să cucerească auditoriul prin arta sa oratorică. Funcţiile deţinute de-a lungul timpului au fost pe măsura capacităţii sale intelectuale. A profesat în domeniul dreptului, apoi avea să conducă mult timp destinul Teatrului „Al. Davila” din funcţia de director adjunct. După Revoluţie, un om implicat în viaţa cetăţii precum el nu putea sta nepăsător. A intrat în politică militând ca un veritabil om de stânga. Pe listele FSN a reuşit să ajungă deputat între 1992-1996, devenind ulterior un îndrumător al politicienilor de vârf din PSD. A activat o perioadă şi ca jurnalist-comentator la un prestigios săptămânal. Pe vremea mandatului de parlamentar, între Radu Baltazar şi preşedintele de atunci, Ion Iliescu, s-a legat o prietenie care avea să-şi dovedească trăinicia. Chiar şi-n ultimii ani, policianul piteştean obişnuia să-şi sune prietenul la zi aniversară şi fostul şef de stat îi răspundea bucuros de fiecare dată. Deşi se afla de mult timp la pensie şi se retrăsese din prim-planul scenei politice, fostul şef al teatrului era un analist de primă mână, mulţi dintre cei care au condus PSD, Consiliul Judeţean, Prefectura ori Primăria Piteşti cerându-i sfatul în diverse situaţii grele. De altfel, fostul preşedinte al Consiliului Județean Argeş, Constantin Nicolescu, şi fostul primar Tudor Pendiuc, precum şi deputatul Simona Bucura au plâns lângă sicriul prietenului lor în martie 2018. Atunci, pe 14 martie, în casa sa monumentală, în timp de mânca, Radu Baltazar s-a simţit rău, a început să tuşească şi a mers la baie. Nu s-a mai întors. Peste trei luni ar fi împlinit 81 de ani şi visa să fie aniversat de familie la Veneţia. Era visul său. Nu s-a împlinit.
Citește și Arhitectul Nicolae Ernst, artizanul construcţiilor reprezentative din Piteşti
A luat cuvântul în plenul Senatului de peste 300 de ori în cei patru ani
În anul 1957, Radu Constantin Baltazar este exclus din U.T.M. și dat afară din Facultatea de Drept București, unde era student în anul al treilea, pentru că încercase, alături de alți colegi, constituirea unei organizații studențești independente. Este reînscris ca student în anul următor, dar la Facultatea de Drept din Iași, în urma avizului favorabil dat de președintele de atunci al Asociației Studenților Comuniști din România, Ion Iliescu. Ca amănunt picant, prin anii 1992-1996, când mergea prin județul Argeș la întâlniri cu cetățenii, Radu Baltazar a fost confundat, de multe ori, cu Ion Iliescu, de către țărani, pentru că semăna oarecum cu acesta. Radu Baltazar a avut o deschidere culturală deosebită, nu doar spre teatru și literatură, dar și pentru muzica clasică. Publică, înainte de 1989, o serie de studii de futurologie teatrală și comunicări științifice prezentate în reuniunile forurilor de specialitate. După 1990, Radu Baltazar desfășoară o vie activitate publicistică. Surprinzător, este cel care pune bazele unui cvartet al teatrului, ”Amadeus”, care a susținut o serie de recitaluri camerale, sfătuindu-i pe cei patru artiști instrumentiști piteșteni (în frunte cu violonista Roxana Moise) să ceară ajutorul Ministerului Culturii pentru înființarea unei Filarmonici la Pitești, dar ministrul Andrei Pleșu nu-i bagă în seamă.
Biblioteca personală cuprinde peste douăzeci de mii de volume din literatura română şi franceză
Piteșteanul a făcut parte din Comisia pentru cultură, arte și mass-media a Senatului, luând cuvântul în plen de peste 300 de ori în cei patru ani. Cât timp a fost senator, Radu Baltazar a mai publicat peste 500 de articole în presă, începând cu cea locală – ”Curierul de Argeș” și ”Argeșul liber” – și, în paralel, în cea națională – ”Cronica Română”, ”Azi”, ”Baricada”, ”Vremea”, ”Jurnalul Național” și ”Timpul”. În 1994 demisionează din P.D.-F.S.N., rămânând, pentru o perioadă, senator independent. În 1995, însă, trece la P.D.S.R., fiind ales ulterior vicepreședinte al organizației județene. Dincolo de profesionalismul de care a dat dovadă, Radu Baltazar a fost un OM adevărat. Mereu cu zâmbetul pe buze, cu brațele deschise, înțelept și gata oricând să asculte. Radu Baltazar a fost un mare iubitor de carte, biblioteca personală cuprinzând peste douăzeci de mii de volume din literatura română și franceză, în special.
Buna ziua. Multumesc mult pentru articol. Singura problema ar fi ca tata a plecat dintre noi in 14 martie, nu in 4 februarie. Sigur, nu e o mare greseala ca ati scris acum despre el, dar, recunosc ca m-ar fi impresionat mult mai mult daca ati fi scris nu neaparat in jurul datei respective, ci macar in luna martie. Dar…multumesc si asa, in numele mamei si al meu. Loredana Baltazar