Criticul și istoricul literar Nicolae Oprea, fost profesor universitar și conducător de doctorate, președinte al Filialei Pitești a Uniunii Scriitorilor din România, a publicat, în această lună, un nou volum, „Puncte de reper în istoria literaturii române”. Prezență extrem de activă în publicistica literară (deține, printre altele, rubrica de critică la cea mai importantă revistă, „România literară”), Nicolae Oprea este unul dintre cei mai importanți critici români de azi. Prima sa carte, „Provinciile imaginare” (1993), a fost premiată la Salonul Național de Carte din Cluj. Celelalte volume i-au consolidat opera și poziția – „Alexandru Macedonski între romantism și simbolism”, „Ion D. Sârbu și timpul romanului”, „Opera și autorul”, „Magicul în proza lui V. Voiculescu”, „Literatura «Echinoxului»”, „Nopțile de insomnie”, „Sinteze critice”, „Poetul trivalent”, „Synopsis”, „Cronicar întârziat”, „Revanșa postumă”, „Printre optzeciști. După Școala de la Târgoviște”, „Dialoguri convergente”.

Volumul de față este o scurtă istorie a literaturii române moderne, cuprinzând comentarii critice ample ce reliefează o serie de repere determinante din evoluția literaturii române reflectate în viața și opera unor poeți, prozatori sau critici literari veritabili. Criticul urmărește corelațiile dintre momentele istorice și biografiile dramatice ale scriitorilor vizați, de la exponenții clasicismului până la fondatorii Cercului Literar de la Sibiu.
Și mai e ceva care dă seama de originalitatea acestei cărți. Autorul evită truismele comentariilor consacrate, nu umblă cu citate, recurgând doar la textul analizat, cu privirea ațintită îndeosebi asupra unor opere subapreciate sau ignorate în sintezele istorico-literare.

Citește și George Simion, lansare de carte la Filarmonica Piteşti!